66 de portrete reprezentând domnitori români, expuse la Biblioteca Academiei Române

Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a vernisat joi, 18 mai, expoziția „Dimitrie A. Sturdza – Memoriu asupra portretelor domnilor români“. Evenimentul a avut loc în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125.

Expoziţia este organizată cu ocazia împlinirii a 190 de ani de la nașterea omului politic și academicianului Dimitrie Alexandru Sturdza și aduce în atenția publicului un număr de 66 de gravuri înfățișând domnitori români, informează un comunicat al Academiei Române.

Conceptul expozițional are ca punct de plecare un studiu prezentat în 1874 de D.A. Sturdza la Academia Română, intitulat „Memoriu asupra portretelor domnilor români“. Studiul a fost publicat un an mai târziu, în 1875, deși autorul îl considera incomplet, pentru că nu a putut să ilustreze cu gravuri corespunzătoare fiecare din cele 39 de portrete analizate pe baza cercetărilor pe care le făcuse la Biblioteca Națională din Paris, în colecția imperială de la Viena și în alte câteva colecții din țară. 18 dintre portretele de domnitori aparțineau academicianului și au constituit una dintre primele donații ale lui D.A. Sturdza către Academia Română.

Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române reia ediția din 1875 a „Memoriului asupra portretelor domnilor români“ și oferă acum o ediție adăugită și adnotată, completând studiul cu ilustrația corespunzătoare, așa cum și-ar fi dorit autorul. Toate gravurile reproduse în volum provin din colecțiile Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române și vor face obiectul expoziției dedicate lui D.A. Sturdza, ca omagiu adus unuia dintre cei mai mari donatori ai Academiei Române.

„În ediția revizuită sperăm să venim în întâmpinarea dorinței exprimate de D.A. Sturdza. Astfel că am îmbogățit explicațiile lui D.A. Sturdza asupra fiecărui portret cu imaginile gravurilor aflate în colecțiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, gravuri originale, așa cum apăreau ele în publicațiile epocilor respective și în cele de mai târziu, realizate de istorici și literați“ precizează Cătălina Macovei, curator al expoziției.

În acest fel expoziția aduce în prim plan portrete de domnitori români relevante pentru gravura europeană a secolelor al XVI-XIX-lea, adaugând lucrărilor de grafică un număr semnificativ de periodice și cărți rare din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, cu scopul de a ilustra circulația acestor imagini în epocă.

Dimitrie Alexandru Sturdza-Miclăușeanu (foto sus), născut la 10 martie 1833, la Miclăuşeni, județul Iaşi, descendent dintr-o mare familie boierească moldoveană, a fost unul dintre cei mai importanți donatori ai Academiei Române. Colecționar împătimit, pasionat de istorie, având un cult al documentului și al mărturiilor istorice, a alcătuit impresionante colecţii de documente, cărţi, stampe, hărţi și monede, pe care le-a dăruit, încă din timpul vieții, Academiei Române. Cea mai impresionantă dintre ele este colecția numismatică. Ales membru al Academiei Române în 1871, a fost președintele acesteia între 1882-1884, vicepreședinte și secretar general, președinte al Secțiunii istorice. Cu aprofundate studii de economie, finanţe şi istorie la Berlin, Jena, München, Freiburg, Göttingen şi Bonn, s-a dedicat carierei politice, deținând vreme de 50 de ani funcții importante în conducerea țării. A militat pentru Unirea Principatelor Române și a fost secretarul particular al domnitorului Al.I. Cuza, agent diplomatic la Constantinopol, ministru de Finanţe în repetate rânduri, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, preşedinte al Consiliului de Miniştri, președinte al Senatului, membru fondator al Partidului Național Liberal. Ca economist a abordat problemele financiare ale României (Banca Naţională şi reforma monetară, 1889), iar ca istoric s-a preocupat de editarea documentelor privitoare la istoria modernă a României.

Expoziția care îi este dedicată la Biblioteca Academiei Române va fi deschisă în perioada 18-30 mai 2023, de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.

Mai multe