320 de ani de la moartea haiducului Pintea Viteazul

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș vernisează joi, 17 august, expoziția „Pintea 320. 1703-2023 In memoriam”.

Expoziția va putea fi vizitată o perioadă mai îndelungată de timp la Bastionul Măcelarilor instituție ce aparține de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Marea, cu programul de vizitare de luni până vineri între orele 8.30 – 16.00, informează un comunicat al instituției muzeale.

Conform comunicatului citat, expoziția celebrează 320 de ani de la moartea haiducului Pintea Viteazul, care a avut loc în data de 14 august 1703, în proximitatea Bastionului Măcelarilor și a Porții de Sud a orașului Baia Mare, cu ocazia unei revolte a curuților lui Francisc Rákóczi al II-lea împotriva conducerii habsburgice a orașului. Vor fi expuse ca piese centrale, vestita cămașă de zale, buzduganul și pistolul haiducului Pintea.

Totodată pentru a întregi atmosfera epocii, în cardul expoziției sunt expuse și arme din aceea perioadă, dar și obiecte precum chimir de piele, ploscă din piele și căuce care erau utilizate zilnic în aceea perioadă. Pentru a cunoaște contextul istoric al epocii, în cardul expoziției sunt expus planșe cu informații și imagini care întregesc povestea din jurul personajului istoric Pintea.

Cine a fost Pintea Viteazul

În succesiunea evenimentelor de la sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, orașul Baia Mare, ajuns sub stăpânirea austriacă, a fost un important teatru de desfășurare a acestora. Contextul unor ample restructurări politice, sociale și religioase, conturat de regimul habsburgic instaurat în Transilvania (începând cu anul 1665), a declanșat puternice manifestări de nemulțumire și a determinat amplificarea unor vechi forme sociale de nesupunere precum haiducia. Este perioada în care intră pe scena istoriei cunoscutul și temutul haiduc Grigore Pintea Viteazul (1670?-1703).

Autoritățile militare și civile, îngrijorate de amploarea mișcării haiducești (atacuri repetate asupra convoaielor de negustori și asupra castelelor nobiliare), au luat toate măsurile posibile pentru prinderea lui Pintea și a oamenilor săi.

În anii următori acțiunile haiducești continuă, chiar și după intrarea lui Grigore Pintea în armata condusă de principele Francisc Rákóczi al II-lea care, în primăvara anului 1703, a pornit o amplă răscoală împotriva habsburgilor.

Personalitatea haiducului Pintea provoacă puternice rezonanțe istorice chiar și după mai mult de 300 de ani de la actele haiducești.

În ziua de 13 august 1703, sub zidurile orașului Baia Mare, în dreptul Porţii de Sud (Poarta Maghiară), s-au adunat răsculații curuți ai lui Francisc Rákóczi al II- lea cărora li s-a alăturat și haiducul Pintea cu câțiva ortaci de-ai lui. A doua zi, pe 14 august 1703, răsculații și haiducii au atacat porțile orașului, atac în timpul căruia haiducul Pintea a fost împușcat mortal.

Procesul verbal încheiat de magistratul orașului Baia Mare consemnează aceste evenimente și împrejurările în care haiducul Grigore Pintea Viteazul și-a găsit sfârșitul. (Documentul original, în limba maghiară, se păstrează la Arhivele Naţionale – Serviciul Județean Maramureș).