Un portret controversat... Zaraza

Fie că e vorba de cântec, poveste de dragoste tumultoasă din Bucureştiul interbelic sau de o licoara bahică, Zaraza inspiră şi azi. Iată 10 lucruri de ştiut despre Zazara.

1.Zaraza este titlul unui cântec interpretat de Cristian Vasile, devenit unul din cele mai populare din muzica urbană românească a anilor interbelici (asociată romanţelor). Melodia este un tango, preluată în condiţii neclare după un tango uruguayan omonim, compus în 1929de Benjamin Tagle Lara(1892-1932) şi premiat în 1929 cu locul doi la Gran Concurso Uruguayo de Tangos del Disco Nacionalde la Cine Teatro Cervantesdin Montevideo, interpretat de orchestra Francisco Canaro. Referenul cântecului original este “¡A la huella, huella, zaraza, /huella, huella, guay!/Volverá la ingrata a su casa/andará por áhi.../Que si yo la viera, zaraza, /la hablaré, velay.../¡A la huella, huella, zaraza, /huella, huella, guay!.

2.Au existat numeroase variante ale acestei melodii, Ignacio Corsini – Zarazaşi W.Gran &A.Harris – Gdy ghitara gra pioseknę.

3.Adaptarea în limba română aparţine textierului Nicolae Kiriţescu şi este cântată de Cristian Vasile. Refrenul este următorul:“Vreau să-mi spui frumoasa Zaraza, /Cine te-a iubit/Câţi au plâns nebuni pentru tine/Şi câţi au murit/Vreau să-mi dai gură-ţi dulce Zaraza/Să mă-mbete mereu/De a ta sărutare Zaraza vreau să mor şi eu/Să mă-mbete mereu/De a ta sărutare Zaraza vreau să mor şi eu.”

4.Zaraza nu face referire doar la un cîntec apărut în perioada interbelică, ci şi la una din prostituatele de lux care frecventa protipendada vremii. Zaraza sau Zarada, ce în ţigăneşte înseamnă „minunată” era nelipsită prin localurile de noapte bucureştene unde se distingea prin erotismul sau aparte. Purta haine aduse din Kashmir, rochii în culori ţipatoare şi pantofi cu strassuri. Avea  un sarm şi un exotism ieşit din comun.

5.Zaraza nu se îndragostea niciodată. Cei care îi pătrundeau în pat nu îi intrau şi în suflet. Asta până într-o zi din vara lui ‘44 când Zaraza îl cunoaşte pe bărbatul vieţii ei, cel care a vrăjit-o cu vocea şi cântecele lui nemuritoare dar din cauza căruia, doi ani mai târziu avea să moară în plină stradă cu gâtul tăiat.

6.Cristian Vasile era unul din adulaţii publicului bucureştean. Cristian Vasile era autorul unor adevarate hituri ale perioadei interbelice., , Ramona ‘’, , , Aprinde o ţigara’’, şi bineinţeles, , Zaraza ‘’ erau cântecele cele mai frecventate din capitală. Cristian Vasile avea un succes imens, fiind alături de Zavaidoc alt mare cant-autor al vremii, răsfăţaţii localurilor din Bucureştii interbelici. Cristian Vasile cântă în localul, , Vulpea Roşie’’iar Zavaidoc în localul, , Îngerasul’’ patronat de metresa Viorica Athanasiu. Cei doi se urau de moarte. Fiind în voga momentului fiecare din marii cântăreţi se aflau sub protectia bandelor de interlopi care coordonau viaţa nocturnă a capitalei. Cristian Vasile era protejatul fraţilor Grigore, iar Zavaidoc al găştii lui Burila de la Bariera Vergului. Burilă cel care avea s-o decapiteze pe frumoasa Zaraza….

7.Scriitorul Mircea Cărtărescu a preluat această poveste şi a creat o legenda a Zarazei, în volumul de proză „De ce iubim femeile?” (Humanitas, 2004). Povestirea este scrisă într-un stil care sugerează veridicitatea istoriei Zarazei într-atât încât a generat convingerea că legenda ar fi chiar istoria reală a cântecului, a interpretului Cristian Vasile şi a presupusei lui iubite, Zaraza. Alţii cred ca Zaraza este o legenda populară, fără autor.

8. Filmul “Supravieţuitorul” (2008), în scenariul lui Sergiu Nicolaescu şi al Adinei Mutar spune şi el povestea Zarazei.

9.În prezent Zaraza dă numele şi unui brand de vin. Renumitul Vinars Murfatlar îşi schimbă denumirea intrând pe piaţă sub numele de Zaraza.

10. Zaraza devine sursă de inspiraţie şi pentru un club din Arad, un omagiu adus unei dintre cele mai cunoscute personaje ale Bucureştiului interbelic.