Regina Tiye - mâna de fier din mănușa de catifea

Soția oficială a Faraonului Amenhotep III, mama lui Ahenaton și bunica lui Tutankhamon, Regina Tiye rămâne una dintre cele importante femei ale Egiptului Antic și una dintre personalitățile ce au schimbat cursul istoriei universale. Despre prezența feminină ce s-a impus în lumea bărbaților de la cârma Egiptului Antic, în cele ce urmează.

Potrivit unor cercetători (amintim Margaret Bunson), tatăl Reginei a fost Yuya, un preot de provincie din Akhmin, iar mama ei Tjuya, o slujitoare a Reginei Mamă, Mutemwiya. Din punctul de vedere al altor cercetători, Yuya se ocupa de Herghelia Regală și Tjuya era preoteasă. Ceea ce este cert, este faptul că Tiye a crescut în Palatul Regal, dar ea nu era de viță nobilă. Ce s- a întâmplat este parcă desprins din basme:

Faraonul s-a îndrăgostit de ea și a făcut-o să devină prima soție oficială a lumii antice egiptene. Chiar și reprezentările sale din statui aduc aminte de Hathor, zeița iubirii din mitologia antică a egiptenilor(ornamentele de pe cap și penele sunt specifice zeiței). Aceasta îi devenise egal partenerului său: lua parte la riturile religioase, mergea la întâlnirile diplomatice etc. Numele apare până și în corespondența internațională, fiind menționat în „Scrisorile de la Amarna”. Acestea au fost scrise numai de către Marele Faraon al Egiptului pentru contemporanii săi conducători ai vechiului Orient Apropiat și invers.

Imaginile timpurii o arată ca fiind mai mică decât soțul său; în portretele ulterioare, Tiye este mai înaltă și ținuta ei mai ornamentată. În statuia cuplului regal, ea și Amenhotep au aceeași înălțime, simbolizând o relație de egalitate (foto: Olaf Tausch / Wikimedia Commons)

Cuplul regal a avut nouă urmași: Sitamun, Isis, Henuttaneb, Nebetah, Thutmose, Amenhotep IV, Smenkhkare, Beketaten și încă o fiică al cărei nume s-a pierdut în negura timpului. Este neapărată nevoie să amintim că Regina Tiye a avut o mare putere atât în timpul domniei soțului, cât și a fiului ei. Amenhotep III era în același timp un sportiv excelent, un iubitor al vieții în aer liber și un mare om de stat. De multe ori a trebuit să decizii statale și legate de Familia Regală destul de rapid și foarte bine, așadar Tiye a devenit consilierul și confidentul de încredere al soțului ei. Fiind înțeleaptă, inteligentă, puternică și chibzuită, a reușit să-și ajute soțul și să câștige respectul demnitarilor din alte imperii.

Liderii străini erau dispuși să discute direct cu ea, devenind prima regină egipteană care și-a înregistrat numele în acte oficiale. Poate că Tiye a continuat să-și sfătuiască fiul, Akhenaton, când a preluat tronul. În corespondența fiului ei cu Tushratta, Regele din Mitanni, se vorbește foarte mult despre influența politică pe care a avut-o la curte. În scrisoarea Amarna EA 26, Tushratta a corespondat direct cu Tiye amintindu-i de relațiile bune pe care le-a avut cu soțul ei decedat și și-a exprimat dorința de a continua cu relații prietenoase cu fiul ei, Akhenaton.

Un basorelief ce o reprezintă pe regina Tiye (foto: Osama Shukir Muhammed Amin FRCP(Glasg) / Wikimedia Commons)

Amenhotep al III-lea a murit în anul 38 sau anul 39 al domniei sale (1353 î.Hr. / 1350 î.Hr.) și a fost îngropat în Valea Regilor în mormântul WV22; cu toate acestea, se știe că Tiye a mai trăit doisprezece ani după. Numele Reginei Tiye a continuat să fie menționat în ”Scrisorile de la Amarna” și în inscripții ca ”Regină și Iubita absolută a Regelui”. Scrisoarea EA 26, care i se adresează lui Tiye, datează din timpul domniei lui Ahenaton.

Despre Regină se știe că este pictată în această perioadă pe pereții mormântului lui Huya - un „steward în casa Mamei Regelui, Marea Soție regală Tiyi” - înfățișată fiind la masa de cină alături de Akhenaton, Nefertiti și familia lor. Într-o inscripție datată aproximativ la 21 noiembrie a anului 12 al domniei lui Ahenaton (1338 î.Hr.), atât ea, cât și nepoata ei, Meketaten, sunt menționate pentru ultima dată. Se crede că au murit la scurt timp după aceasta.

Mumia reginei Tiye, expusă la Muzeul Egiptean din Cairo (foto: G. Elliot Smith / Wikimedia Commons)

Cum orice poveste are un final, acesta este și finalul poveștii Reginei Tiye. Scarabei de aur, Nilul și deșertul, toți sunt martori ai domniei acestei femei puternice. Laolaltă cu Egiptul Modern, acestea ne reamintesc că istoria se scrie zi de zi.

Autor: Maria-Lavinia Buleac, Studentă în anul II la Universitatea din Craiova, Informatică și Inginer DevOps la SugarCRM

Surse:

- https://www.albawaba.com/entertainment/egyptian-queen-tiyes-hair-steals-show-grand-mummies-royal-parade-egypt-pictures  
- https://artsandculture.google.com/story/queen-wife-mother-goddess/ogLiG4bpLklMIQ  
- https://www.worldhistory.org/tiye/  
- https://en.wikipedia.org/wiki/Tiye  
- https://www.nationalgeographic.com/history/history-magazine/article/king-tut-grandparents-tiye-amenhotep-egypt-royal-couple

Foto sus: Regina Tiye, bust expus la Ägyptisches Museum (Muzeul Egiptean) din Berlin (foto: Einsamer Schütze / Wikimedia Commons)