Garry Kasparov, de la maestru al șahului la opozantul lui Putin

📁 Biografii
Autor: Andreea Lupşor

Nu trebuie să fii pasionat de șah ca să știi cine este Garry Kasparov. Considerat cel mai mare jucător de șah din toate timpurile, Kasparov a fost timp de aproape 20 de ani – din 1986 până în 2005 – numărul 1 mondial în clasamentul șahiștilor, un record de neîntrecut. Dar asta nu e tot. Retras din lumea sportului, Garry Kasparov s-a remarcat ca scriitor și activist politic, cunoscut în Rusia și apoi în întreaga lume ca opozant al regimului Putin. 

Timp de 45 de ani, din 1927 până în 1972, școala sovietică de șah – devenită prin succesele sale legendară – a dat lumii toți campionii mondiali la șah (cu o singură excepție). 44 de victorii în 45 de ani. Șirul a fost întrerupt în anul de grație 1972, cu meciul istoric dintre Bobby Fischer și Boris Spaaski. Supremația rușilor s-a încheiat atunci, dar succesul lor în șah a continuat. Au mai dat și alți campioni mondiali, șahiști faimoși în întreaga lume, dar niciunul mai cunoscut decât cel care a luat primul său titlu mondial în 1985:Garry Kasparov, maestru al șahului la 22 de ani. 

Kasparov s-a remarcat atunci printr-o victorie incredibilă împotriva lui Anatoli Karpov, campionul en titre considerat, la vremea respectivă, cel mai puternic șahist din lume. Kasparov i-a furat însă ambele titluri. 

Un copil minune

Garik Kimovich Weinstein s-a născut în 1963 la Baku, capitala RSS Azerbaidjan, în familia lui Kim Moiseievic Weinstein, evreu rus, și Klara Gasparian, de origine armeană, amândoi pasionați de șah. Copilul a început să fie interesat de joc când a dat peste o problemă studiată de părinții săi și le-a propus o soluție.

Tatăl băiatului a murit de leucemie când Garry avea șapte ani;cinci ani mai târziu, băiatul a adoptat numele de familie al mamei sale, Gasparian, în varianta sa rusificată de Kasparov.  La zece ani el a început să se antreneze la școala de șah a campionului Mihail Botvinnik sub cunoscutul antrenor Vladimir Makogonov. Trei ani mai târziu, tânărul câștiga campionatul de juniori în Uniunea Sovietică, cu un scor de 7 puncte din 9. Un an mai târziu și-a apărat trofeul și a obținut incredibilul scor de 8, 5/9.

În 1978, la vârsta de 15 ani, a participat la un turneu la Minsk. A obținut, spre uimirea tuturor, locul întâi și a câștigat titlul de maestru la șah. Kasparov a declarat de atunci în repetate rânduri că turneul de la Minsk a fost punctul de cotitură din viața sa, momentul în care s-a decis să urmeze o carieră în șah.  

În același an, adolescentul s-a calificat pentru prima dată la campionatul sovietic la șah. Era un alt record:Kasparov devenise, prin simpla calificare, cel mai tânăr jucător din istoria campionatului. Un an mai târziu, prin victoria la un turneu important din Iugoslavia, Kasparov a intrat în grupul privilegiat al primilor 15 șahiști ai lumii. În 1980 câștiga campionatul mondial de juniori de la Dortmund și intra, ca rezervă, în echipa sovietică trimisă la Olimpiada de șah de la Valleta. Tot atunci a devenit și mare maestru. La 19 ani ajungea al doilea cel mai mare jucător din lume, după Anatoli Karpov, pe care îl depășește un an mai târziu. A bătut atunci încă un record-devenea cel mai tânăr jucător de șah deținător al locului întâi, record pe care-l va deține până în 1996. 

Politica, o tablă de șah

În 1984, anul în care a jucat finala campionatului mondial împotriva lui Karpov, Garry Kasparov și-a făcut debutul în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Urmau marile surprize rusești din 1985:victoria lui Kasparov împotriva singurului adversar pe care trebuia să-l mai învingă, Karpov, și alegerea lui Gorbaciov în funcția de Secretar General al PCUS.  Au urmat anii de glorie ai lui Kasparov și cei de sfârșit ai Uniunii Sovietice. 

Garry Kasparov s-a retras din șahul profesionist în 2005 și s-a implicat de atunci în activismul politic din Rusia. 

Traseul politic al lui Kasparov a început, așadar, în 1984, când a devenit membru al PCUS;în 1987 a fost ales membru în Comitetul Central al Komsomol. În 1990 șahistul a părăsit partidul și s-a refugiat la Moscova atunci când au avut loc pogromurile împotriva armenilor din Azerbaidjan. La începutul anilor '90, Kasparov s-a implicat în fondarea Partidului Democrat din Rusia, iar în 1996 s-a alăturat campaniei lui Boris Elțîn. 

În ultimii 10 ani, Kasparov s-a remarcat drept antiputinist convins. A fost membru fondator al coaliției Cealaltă Rusie, care s-a opus administrației Putin, iar în 2007, a fost arestat în Moscova în timp ce se îndrepta spre o manifestație antiguvernamentală, dar eliberat la scurt timp după.

Referindu-se la Kasparov, fostul general KGB Oleg Kalugin a declarat în 2007 că fostul șahist s-ar afla în pericol de moarte din cauza declarațiilor sale vehemente îndreptate împotrva lui Putin. 

„Putin este cel mai periculos om din lume”

În toamna lui 2007 Garry Kasparov a anunțat că intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din partea coaliției Cealaltă Rusie. Însă în luna decembrie, fostul campion la șah a declarat că a fost obligat să se retragă din cursă din cauza imposibilității de a respecta legea electorală. Mai precis, el nu a putut închiria o sală pentru reunirea a cel puțin 500 dintre susținătorii săi, așa cum prevede legea. Purtătorul de cuvânt al lui Kasparov a spus atunci că autoritățile au făcut presiuni pentru a împiedica pe oricine să-i închirieze un spațiu corespunzător fostului șahist, scoțându-l așadar intenționat din cursă. 

În august 2012, Kasparov a fost din nou arestat, apoi bătut în fața unui tribunal din Moscova în ziua în care aștepta verdictul cu privire la trupa Pussy Riot. 

În februarie 2013, fostul campion la șah a deckarat că „fascismul a ajuns în Rusia... Proiectul Putin, la fel ca vechiul Proiect Hitler, nu e nimic altceva decât fructul unei conspirații ale elitei conducătoare. Dictatura fascistă nu a fost niciodată rezultatul voinței libere a poporului. A fost întotdeauna rezultatul unei conspirații a elitei.” În același an, Kasparov a făcut mai multe declarații cu privire la regimul din Rusia, pe care el îl consideră a fi o dictatură. 

Între timp, Kasparov a părăsit Rusia și nu s-a mai întors, temându-se că nu i se va mai permite apoi să plece din țară. Înainte de Jocurile Olimpice de la Soci, de anul trecut, Kasparov a propus boicotarea Olimpiadei, declarând că acest eveniment nu va face altceva decât să permită acoliților lui Putin să delapideze sute de milioane de dolari și să întărească prestigiul regimului autoritar. Kasparov s-a pronunțat și împotriva legislației împotriva homosexualilor adoptate în ultimii ani în Rusia, pe care a caracterizat-o drept „cea mai recentă încălcare a libertății de exprimare și asociere a cetățenilor Rusiei”. 

Chiar în urmă cu două luni, după controversata asasinare a lui Boris Nemtsov, un alt opozant cunoscut al lui Putin, Garry Kasparov a declarat că acest eveniment ar trebui să aducă sfârșitul politicii de conciliere pe care Occidentul o are față de dictatura lui Putin.

false

Mai multe