Eugénie de Montijo, ultima împărăteasă a Franţei

Respectând tradiţia monarhiei franceze, ultima împărăteasă şi-a impus la rându-i stilul. Eugénie de Montijo, soţia lui Napoleon al III-lea, a îmbinat la sangre caliente din Spania cu moştenirea lăsată de predecesoarele sale şi a rămas în istorie pentru mai mult decât faptul că după domnia ei, monarhia s-a încheiat pe meleagurile franceze.

Născută pe tărâmurile călduroase ale Granadei, Eugénie de Montijo a fost Contesă de Teba, ea moştenind titlul pe linie paternă. Se spune că părinţii contesei s-au despărţit când ea era încă mică, şi că mama sa a luat-o pe ea şi pe sora ei mai mare, Maria Francisca, şi au plecat în Franţa. Acolo ele au primit o educaţie aleasă, Eugénie fiind dată să studieze pentru un an  la şcoala catolică Sacré Cœur şi încă un an la o şcoală sportivă. Un episod mai puţin plăcut a fost cel în care, fiind trimisă la o şcoală din Anglia, de lângă Bristol, fata a vrut să fugă în India, deoarece colegii o porecliseră “Morcoveaţă”, datorită părului său uşor roşcat. După ce s-a întors la familia sa, Eugénie l-a întâlnit pe marchizul de Alcañices, de care s-a îndrăgostit nebuneşte. A fost atât de dezamăgită, încât îşi dorea să petreacă restul vieţii la o mănăstire.

Nunta dintre Eugénie de Montijo şi Napoleon al III-lea

Viaţa sa amoroasă nu a fost una prea fericită. Pe 22 aprilie 1849, la Palatul Élysée, preşedintele pe atunci, Louis Napoleon, organiza un bal. Întâlnirea dintre cei doi a fost una plăcută, purtând conversaţii de curtoazie. Trei ani mai târziu el avea să devină împărat al Franţei, purtând numele de Napoleon al III-lea. Imediat, în ianuarie 1854, el a anunţaţ logodna sa cu Eugénie de Montijo, după ce deja fusese refuzat de alte două pretendente. Mariajul dintre cei doi a fost un simplu aranjament. La câteva luni de la căsătorie, împărăteasa a pierdut o sarcină., eveniment care a afectat-o destul de mult. Cu toate acestea, pe 16 martie 1856, ea a născut un băiat, de altfel singurul copil al cuplului imperial.

Chiar dacă mariajul lor nu a fost unul bazat pe dragoste, în viaţa publică ea mereu şi-a susţinut soţul, implicându-se mai ales în probleme sociale. A fost una dintre primele voci care au cerut egalitatea în drepturi, mai ales prin presiunile puse pe ministrul educaţiei pentru acordarea primei diplome de bacalaureat unei femei. De asemenea, ea a fost prezentă în Egipt, la inaugurarea Canalului Suez. Napoleon o consulta adesea în luarea deciziilor, ea înlocuindu-l cu succes de fiecare dată când acesta a fost plecat din Franţa. Implicarea sa în viaţa politică a fost motivul pentru care a fost învinovăţită pentru eşecul francez din Mexic.

Istoria ne-a învăţat că împărătesele franceze şi-au pus o amprentă în stil şi modă. Nici Eugénie nu s-a lăsat mai prejos. Cu toate că nu a adoptat stilul extravagant al Mariei Antoaneta, luxul a fost cuvântul de bază la curtea contesei de Teba. Eugénie a avut o frumoasă colaborare cu celebrul Charles Frederick Worth, care i-a devenit croitor personal. După ce a dus crinolina la măsuri extreme, cei doi au căzut de acord că era nevoie de o schimbare. Aşa că, acel cadru incomod aşezat pe sub fuste a fost scos. Tot ea a introdus în modă albastrul imperial. O altă colaborare faimoasă a fost între ea şi Louis Vuitton, cel care avea grijă ca întreaga sa garderobă să ajungă la destinaţie intactă.

Eugénie de Montijo, 1920.

În urma războiului franco-prusac (1870-1871), pierdut de Napoleon al III-lea, monarhia a fost înlocuită cu Cea de-a Treia Republică Franceză. Fosta familie imperială s-a refugiat în Anglia, iar după moartea soţului său în 1873, şi a fiului în 1879, Eugénie s-a retras în zona Hampshire. Starea sa de sănătate s-a deteriorat văzând cu ochii, dar ultima împărăteasă a Franţei a trăit suficient de mult încât să vadă cum monarhiile din Europa cad rând pe rând în urma Marelui Război. Ea a murit în 1920, la vârsta de 94 de ani.