Vintilă Vodă, cel mai crud domnitor al Oltului

Judeţul Olt a dat istoriei pe unul dintre cei mai cruzi domnitori ai vremii, respectiv Vintilă Vodă, fiu al lui Radu cel Mare. Acesta şi-a făurit o faimă de speriat după ce a dat poruncă să fie ucişi mai mulţi boieri pe parcursul domniei sale, altfel – destul de scurtă: doi ani, boieri pe care îi bănuia de trădare.

Scrierile istorice ale vremii atestă că, pe la 1530, trăia la Slatina boierul Vintilă, ce ocupa postul de “jude” (judecător, n.a.). El îi succede la tronul Ţării Româneşti lui Vlad Înecatul, care piere ucis într-o luptă cu turcii în apele Viişoarei, pravilele domneşti menţionând începutul oficial al domniei pe la 18 septembrie 1532.

“Deşi a avut o domnie scurtă, nimic neobişnuit însă în acele vremuri tulburi şi nestatornice când domniile se derulau cu o viteză ameţitoare - putând dura chiar şi doar câteva luni, Vintilă Vodă s-a făcut remarcat prin cruzimea de care a dat dovadă faţă de trădători în timpul cât a condus ţara. Spre deosebire de alţi domnitori, el nu s-a mulţumit să confişte averile boierilor pe care îi băbuia de <<hiclenie>> (trădare, n.a.), ci a ordonat şi executarea lor. Iar acest obicei şi l-a păstrat pe toata durata domniei sale scurte de numai doi ani până în anul 1535. Numărul exact al boierilor ucişi în acest mod nu se cunoaşte, dar cert este că Vintilă Vodă a rămas în istoria judeţului şi nu numai, desigur, ca unul dintre domnitorii cei mai tiranici”, precizează Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt.

Un episod al cruzimii sale faţă de boierii care nu îi împărtăşeau modul de a conduce ţara s-a petrecut în 1534. Pe 6 ianuarie, Vintilă se întâlneşte la Bucureşti cu o importantă delegaţie a Patriarhiei Ecumenice, gest ce marchează reintrarea mitropoliei muntene sub controlul acesteia. O parte dintre marii boieri de atunci în frunte cu Vâlsan logofătul, nemulţumiţi de tratativele secrete pe care domnul le întreţine cu Ferdinand I de Habsburg, organizează un complot pentru a-l înlocui pe Vintilă. La 25 iulie, la trecerea trimisului sultanului, Aloisio Gritti, prin Ţara Românească, o parte din boierii complotişti se alătură acestuia, dar Vintilă, însoţit de oaste, întâmpină grupul respectiv şi, având aprobarea anterioară a Porţii, îi pedepseşte crunt pe răzvrătiţi, care îşi pierd şi capetele, şi averile.

Sfârşitul domniei lui Vintilă Vodă în Ţara Românească a fost grăbit nu doar din cauza relaţiilor sale cu Ferdinand I de Habsburg, dar şi cu Petru Rareş, un alt aliat al primului. O parte dintre boieri pun la cale un nou complot, de data aceasta reuşit: la o vânătoare organizată lângă Craiova pe 13 iunie 1535, Vintilă Vodă este ucis de doi oameni ai cumnatului său, logofătul Momce.

Vintilă este încă prezent în istoria capitalei judeţului Olt Slatina, mai ales că el este primul care a ales oraşul-vamă de pe râul Olt drept capitală de scaun a Ţării Româneşti. De altfel, acest lucru este certificat şi de două documente emise de cărte acesta, în care Slatina este menţionată ca şi “cetate de scaun”. O stradă importantă din municipiu păstrează şi acum numele acestuia.