Vasul de la Cârcea. Istoria celui mai vechi vas pictat din România

În localitatea Cârcea, aflată la aproximativ 10 km distanță de Craiova, a fost descoperit cel mai vechi sat neolitic din România. De aici provine și se păstrează cel mai vechi vas întreg de lut din ţară, aflat în colecția Muzeului Olteniei, vas lucrat manual, nu la roata olarului, pictat policrom, ce aminteşte de prima comunitate de agricultori, din zona viaductului din această localitate.

Așezarea neolitică de la Cârcea se află între punctele cunoscute de localnici sub numele de „La viaduct” și „La Hanuri”, chiar în vecinătatea căii ferate electrificate Craiova-București. Vasul de la Cârcea a fost descoperit în anul 1971, la sud-vest de Halta CFR Cârcea, în punctul „La Hanuri”, în secţiunea I, caroul 2, la adâncimea de 1,70 m, în groapa nr. 1.

A fost găsit într-o groapă menajeră din neolitic de acum 8.000 de ani, care conținea nu mai puțin de 8.000 de fragmente ceramice. Printre acestea se afla și un vas întreg, policrom, modelat manual, fiind cel mai vechi vas neolitic din România. Vasul este globular, turtit, cu gât cilindric şi cu patru picioare în formă de segment de cerc.

Pe diametrul maxim are patru proeminenţe. Este lucrat din pastă fină, roşie, bine lustruită. Pereţii sunt puternic bombaţi. Pictura constă din şiruri albe de romburi combinate cu puncte lungueţe dispuse vertical şi orizontal pe fond roşu-brun. Găsirea vasului se datorează neobositului arheolog Marin Nica, ale cărui descoperiri au reprezentat o premieră în arheologia românească sau au rămas unicate şi în prezent.

Vasul provine dintr-o epocă mult anterioară culturii Cucuteni

Vasul pictat este unicat şi reprezintă cea mai veche manifestare artistică a comunităţilor neolitice de la Cârcea (Oltenia), o epocă mult anterioară vestitei culturi Cucuteni. O perioadă în care zona de la nord de Dunăre începe să fie infiltrată pentru prima dată de primele populații sedentare ajunse la noi prin Peninsula Balcanică dinspre Asia Mică, adică primele populații care practicau agricultura.

Populațiile de dinainte erau doar simpli culegători și vânători. Odată cu neoliticul, pătrunde civilizația pe continentul nostru dinspre Orientul Mijlociu. Aceste populații sedentare sunt cele care practică agricultura, modelează vase, ridică locuințe – concret, de aici începe civilizația identificată la Cârcea.

Muzeul Olteniei Craiova

Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie s-a înfiinţat la 1 aprilie 1915, ca urmare a pasiunii şi dăruirii unor familii de seamă din Craiova începutului de secol XX, dar mai ales în urma demersurilor neobosite ale profesorului de istorie, arheologului şi cercetătorului Ştefan Ciuceanu. Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie îşi avea sediul în localul Palatului Administrativ, actualmente sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Dolj.

În anul 1928, Muzeul de Istorie Naturală al Craiovei şi Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie al Judeţului Dolj se unesc sub denumirea de Muzeul Regional al Olteniei. După cel de-al Doilea Război Mondial, Muzeul Regional al Olteniei a primit spre folosință fosta Școală Primară de Fete „Madona Dudu”, unde, până în anul 1963, au fost amenajate expoziții permanente de istorie, etnografie și științele naturii.

În prezent, Muzeul Olteniei Craiova îşi desfăşoară activitatea în patru imobile: Secţia Istorie-Arheologie (str. Madona Dudu nr. 14), Secţia de Ştiinţele Naturii (Palatul Ramuri, str. Popa Şapcă nr. 8), Secţia de Etnografie (Casa Băniei, str. Matei Basarab nr. 16) şi Laboratorul de Restaurare şi Conservare (str. Madona Dudu nr. 14, Extindere Secţia Istorie-Arheologie).

Acest articol a fost publicat în numărul 212 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com. 

paydemic.com