Ura contra şcolii în Epoca de Aur

Oamenii din lumea contemporană spun fulgerător că înainte de 1989 statul se implica masiv în învăţământ şi acesta era mai de calitate în raport cu ceea ce se face astăzi. Anuarele statistice ale regimului comunist spun cu totul altceva. Se poate chiar spune că liderii de la Bucureşti urau şcoala, mulţi având puţină şi cu diplome luate în urma unor cursuri aranjate.

Nicolae Ceauşescu a decis să plătească datoria externă şi şcoala a fost chemată să facă sacrificii importante, personal testând frigul din clasele de gimnaziu. Era prea puţin. S-a trecut la o politică de concentrare a educabililor şi numărul de instituţii de învăţământ a trecut de la 29.766 în 1980 la 29.089 în 1984. Se poate spune că poate erau mici şi vechi, abandonarea lor fiind o necesitate. Culmea este că au scăzut şi efectivele personalului didactic, de la 258.632 la 245.159, numărul de copii şi adolescenţi fiind în creştere. Se ştie că o supraîncărcare a profesorilor duce la o scădere a calităţii actului de predare – învăţare, clasele de liceu fiind umplute cu câte 36 de elevi fiecare. Nici studenţii n-au fost uitaţi, dar nu în sensul cel bun. Statul comunist a hotărât că sunt prea mulţi şi numai 166.328 mai existau în 1984, cu patru ani mai devreme fiind 192.769. Se ajungea în situaţia să nu mai fie decât 73 de studenţi la 10.000 de locuitori, în 1980 statisticile consemnând vârful de 87. Se pare că bursele oferite de regim duceau la o alimentaţie iraţională şi la îngrăşare. Trebuia menţinută sănătatea populaţiei studenţeşti şi numai 41.185 mai primeau ceva lei ca bursă în 1984, aproape la jumătate faţă de 1980. 

 Chiar dacă astăzi unii români spun că înainte de 1989 era mai bine şi sunt uitate cozile la alimente, umilitoare pentru tot poporul muncitor, situaţia dezastruoasă din lumea studenţească a fost surprinsă de aceleaşi statistici oficiale. Cantinele statului nu mai erau căutate de cei dornici de carte, fiecare căutând să se descurce pe cont propriu. Numai 39.396 de studenţi mai gustau hrana în regim centralizat în 1984, 58.934 fiind la mese în 1980.

Bibliografie minimală

Direcţia Orăşenească de Statistică Bucureşti, Anuarul statistic al Oraşului Bucureşti 1959, Bucureşti, 1959.

Anuarul statistic al Republicii Socialiste România 1985.

Documente ale Partidului Comunist Român, Societatea socialistă multilateral dezvoltată, Editura politică, Bucureşti, 1972.