Unde locuiau romanii
Dacă orientalii îşi construiau colibe din lut şi piatră, iar celţii îşi construiau locuinţe din lemn, stuf sau nuiele, grecii şi romanii au inventat conceptul de locuinţă „modernă” construită din materiale variate. Orice locuinţă ideală trebuia să asigure adăpost şi confort şi să aibă diferite camere dedicate pentru activităţi specifice. Ca şi în societatea modernă de azi, locuinţele romanilor erau construite în funcţie de ierarhie.
La romani, orice locuinţă reprezenta un templu dedicat zeiţei Vesta. Pe parcurs, cu cât imperiul se extindea şi prospera, cu atât locuinţele romane deveneau tot mai elegante şi luxoase. Unele din marile inovaţii au fost introducerea ferestrelor din sticlă sau utilizarea cimentului.
Romanii cei mai săraci (populaţia agrară şi pastorală) locuiau în colibe din lut şi lemn, cu acoperiş din stuf şi dotat cu o vatră.
Plebeii (romanii de clasă inferioară şi mijlocie), dar şi membrii claselor ecvestre locuiau în locuinţe colective urbane, blocuri de apartamente numite Insula. Insulaera alcătuită din două părţi:partea inferioară care era utilizată ca depozit/magazin (tabernae) în care se desfăşurau activităţi comerciale şi afaceri, şi partea superioară ce servea ca locuinţă. Locuinţele aveau acces la apă. Erau construite din lemn, cărămizi din lut şi ciment, însă erau vulnerabile la incendii şi cutremure. Într-o singură insulă cu 7 apartamente puteau locui 40 de romani pe 330 m2. O insula putea atinge o înălţime de 17-20 metri. Locatarii aveau prostul obicei de a-şi arunca excrementele de pe fereastră direct în stradă şi pe alei.
Domusera o locuinţă urbană individuală specifică claselor superioare şi elitelor tradiţionale. Domusera alcătuit din mai multe camere, curţi interioare, grădini şi ziduri cu picturi minuţios realizate. Locuinţele erau construite din lemn, ciment şi cărămizi. Acoperişul era alcătuit din ţigle. Avea acces la apa adusă prin ţevi subterane. Holul de intrare (vestibulum) conducea într-o cameră centrală (atrium), care era punctul central al oricărui domus și ducea către dormitoare (cubicula), sala de mese (triclinium), camera de zi de studiu (tablinum), bucătăria (culina) şi magazia cu vedere spre stradă (tabernae). În atrium se afla statuia/altarul dedicat zeului casei, iar pe pereţi se găseau amplasate măştile mortuare ale strămoşilor. În dormitorul principal era un pat din lemn şi o canapea. În sala de mese erau trei canapele în jurul unei mese. În sala de studiu se studia sau se făceau afaceri, fiind amplasate birouri. În atrium erau întâmpinaţi clienţii şi oaspeţii. Aici se afla mobilier scump pentru a impresiona musafirii şi a da senzaţia de rafinament. Deasupra era o deschidere în acoperiş (compluvium), ce asigura lumina naturală, iar în zilele ploioase cădea prin deschidere apă de ploaie ce umplea bazinul de scurgere (impluvium) din marmură ornamentat cu mozaic.
Bucătăria era întunecată căci nu exista un coş de fum. Aici lucrau doar sclavii care preparau mâncarea. Fiecare domus mai avea o ieşire secretă (posticum) prin care membrii familiei puteau ieşi din casă fără a fi observaţi.
Villa era locuinţa specifică patricienilor şi senatorilor. Erau două tipuri de villa:villa urbană care era amplasată lângă oraş şi Villa Rustica, o fermă locuită de servitori şi sclavi. Stăpânii veneau acolo doar pentru a-şi supraveghea producţia agricolă şi activităţile comerciale sau pentru a se relaxa. Villa era tipul de locuinţa romană cel mai elegant, construit din mai multe materiale:ciment, cărămizi, marmură. Podelele erau acoperite de mozaicuri, iar pereţii erau ornamentaţi cu fresce, iar acoperişul era susţinut de coloane din marmură. Villa cuprindea ziduri pictate, grădini şi statui. Un complex de villa era alcătuit din „pars urbana”, unde locuia stăpânul şi familia sa, „pars rustica”, unde locuia şeful sclavilor şi servitorilor ce îşi desfăşurau activităţile (de asemenea cuprindea şi grajduri pentru animale) şi „villa fructuaria” (depozite şi magazii). O villa putea cuprinde birouri, un mic templu, băi, terme, săli de mese şi o bucătărie şi era dotată cu hipocaust-sistem de încălzire în pardoseală pentru terme. Etalarea rafinamentului şi a stilului de viaţă luxos era necesară pentru orice patrician căci îi asigura prestigiul şi influenţa la nivel local.
Sursa:
Alexander G. McKay (1 May 1998). Houses, Villas, and Palaces in the Roman World