Un secol de la Pacea de la București, marcat printr-o conferința internațională extraordinară

Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti organizează în 7-8 noiembrie 2013 o conferinţă internaţională dedicată războaielor balcanice şi Păcii de la Bucureşti din 1913, pentru a marca împlinirea unui secol de la aceste evenimente. Conferinţa se desfăşoară sub înaltul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului României.

În cele două zile conferenţiază 29 de specialişti din 8 ţări (România, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Polonia, Marea Britanie, Cipru). Comunicările ştiinţifice au fost împărţite în şase secţiuni:Marile Puteri şi interesele lor în Balcani, Cele două războaie balcanice, Diplomaţia Conferinţei de pace de la Bucureşti, Probleme restante la Pacea de la Bucureşti – chestiunea macedoneană, Probleme restante la Pacea de la Bucureşti – chestiunea aromână, Identităţi în Balcani la începutul secolului XX.

În anii 1912-1913 au avut loc două războaie balcanice, care au modificat graniţele statelor balcanice în dauna Imperiului otoman. În primul război balcanic alianţa creştină formată din Bulgaria, Serbia, Grecia şi Muntenegru au învins armatele otomane şi au cucerit majoritatea teritoriilor Imperiului Otoman din Balcani. Trupele bulgare au ajuns aproape de capitala imperiului, Istanbul. Conferinţa de pace s-a desfăşurat la Londra, unde delegaţii Marilor Puteri au urmărit satisfacerea propriilor interese politice şi economice în Balcani.

Nemulţumită de împărţirea teritoriilor cucerite de la turci, Bulgaria şi-a atacat foştii aliaţi, ceea ce a declanşat al doilea război balcanic. România, care a păstrat neutralitatea militară în primul conflict, a intrat în război împotriva Bulgariei pentru a cuceri Cadrilaterul, teritoriu revendicat cu titlul de compensaţie faţă de extinderea teritorială a statelor balcanice şi pentru neutralitatea din primul război. Bulgarii au fost învinşi şi au acceptat organizarea unei conferinţe de pace la Bucureşti. Marile Puteri ameninţau cu intervenţia armată în cazul în care nu se ajungea repede la o înţelegere. Primul ministru al României, Titu Maiorescu, a prezidat această conferinţă de pace, prin care oficial s-a încheiat al doilea război balcanic. Conferinţa de pace de la Bucureşti a fost un succes al diplomaţiei româneşti.

Conferinţa ştiinţifică internaţională organizată de Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti sub înaltul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe marchează un secol de la desfăşurarea evenimentelor militare şi diplomatice. România a fost o putere regională în Balcani la începutul secolului al XX-lea şi a avut un rol esenţial în stingerea conflictului, atât prin implicarea militară, cât mai ales prin organizarea Conferinţei de Pace de la Bucureşti, care a adus numele României pe prima pagină a presei internaţionale.

***Conferinţa este deschisă publicului interesat. Limba oficială a conferinţei este engleza, atât pentru susţinerea comunicărilor, cât şi pentru intervenţii şi discuţii. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe data de 7 noiembrie 2013, la ora 9.00, în Sala Senatului din cadrul Rectoratului Universităţii din Bucureşti (Palatul Facultăţii de Drept, Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46). Cele 6 secţiuni ale conferinţei se vor desfăşura astfel:secţiunea 1 (7 noiembrie 2013, orele 11.00-12.45) în Sala Senatului din cadrul Rectoratului Universităţii din Bucureşti (Palatul Facultăţii de Drept, Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46), secţiunile 2-6 (7-8 noiembrie 2013), în cadrul Facultăţii de Istorie (Bd. Regina Elisabeta 4-12, sala 104).Programul conferinţei poate fi accesat la:http://istorie.unibuc.ro/balkan-entanglements-peace-of-bucharest/