Tunelurile subterane ale Bucureştiului: care era rolul lor iniţial şi pe unde plănuia să scape Nicolae Ceauşescu la nevoie

Tunelurile secrete de sub Bucureşti au stârnit întotdeauna controverse, iar cei care locuiesc în Capitală au fost fascinaţi de „labirintul“ de sub oraş. În urmă cu sute de ani, pe locul în care acum se află Bucureştiului erau casele unor boieri importanţi ce aveau terenuri întinse pe care cultivau viţă de vie. 

Majoritatea caselor deţinute de aceştia erau dotate cu nişte crame uriaşe în interiorul cărora erau depozitate zeci, chiar sute de butoaie şi sticle pline ochi cu vin. Aşa se face că de-a lungul timpului sub Bucureşti au fost descoperite o mulţime de tuneluri despre care istoricii susţin că ar fi, de fapt, nişte urme ale vechilor crame.

De asemenea, pentru că în Bucureştiul de odinioară jafurile erau la ordinea zilei, iar războaiele erau o ameninţare constantă, cei mai înstăriţi boieri ai acelor vremuri îşi construiau casele cu tuneluri lungi, astfel încât să poată să fugă în caz de urgenţă, salvându-şi vieţile.

„În secolele XVI–XVIII, marii boieri îşi construiau casele cu tuneluri lungi de câteva sute de metri care dădeau, de obicei, în câmpie. În caz de război, dacă erau jefuiţi, reuşeau să scape în acest fel“, explică istoricul Dan Falcan.

De obicei, tunelurile erau săpate în aşa fel încât prin ele putea trece şi o căruţă.

Tunelurile lui Ceauşescu

Deşi unele tuneluri au fost săpate în urmă cu sute ani, iar altele sunt doar părţi din beciurile domneşti de altădată, în Bucureşti au fost săpate şi în timpul lui Nicolae Ceauşescu o mulţime de tuneluri. Acestea, susţine Falcan, făceau legătura între punctele cheie ale Bucureştiului, fiind realizate exclusiv pentru Ceauşescu. La nevoie, el putea să scape prin acest labirint subteran.

„Reţeaua pleca de la Comitetul Central spre Magazinul Muzica, Biserica Kretzulescu şi Palatul Regal. Se trecea prin ele cu barca, iar adâncimea apei era de un metru“, mai povesteşte istoricul.

Şi despre Casa Poporului au fost făcute o mulţime de speculaţii, ani de-a rândul vorbindu-se despre o adevărată reţea de tuneluri. Concret, se spunea că sub impunătoarea clădire din Bucureşti ar exista o reţea impresionantă de tuneluri.

În urmă cu doi ani, într-un interviu acordat pentru „Adevărul“, Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, spunea că sub Palatul Parlamentului se află două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian.

De asemenea, spunea arhitecta, galeriile care se întind pe câteva niveluri şi tuneluri de fugă sunt părţi normale ale unei asemenea construcţii:„Dacă în cazuri de urgenţă cineva se adăposteşte în buncărele de sub Casa Poporului, trebuie să iasă de acolo într-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fugă. Cât despre un oraş plutitor subteran, nici nu poate fi vorba”, spunea Anca Petrescu în primăvara anului 2013 .

Pentru alte articole despre București click aici