«Titanicul nazist», cea mai mare tragedie maritimă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Cel mai mare şi mai rapid vapor din perioada Germaniei naziste, Cap Arcona cunoscut şi sub numele de „Titanicul nazist” datorită rolului său în propaganda Celui de-al III-lea Reich, a servit iniţial, timp de 13 ani ca mijloc de transport pentru vedete şi persoane publice, străbătând ruta Hamburg-America de Sud. În 1945 a evacuat din calea Armatei Roşii peste 25.000 de soldaţi germani aflaţi în Prusia răsăriteană, ca ai apoi să fie scufundat cu peste 5.000 de prizonieri din lagărele morţii la bord, de către avioanele Forţelor Armate Britanice.
Cap Arcona, vasul construit de către nemţi după modelul Titanicului, a fost inaugurat pe data de 14 mai 1927, şi a străbătut distanţa Hamburg-America de Sud timp de 13 ani. La bordul vasului au mers celebrităţi precum Clark Gable şi numeroşi alţi demnitari, care plecau să viziteze locuri ca Rio de Janeiro sau Buenos Aires. Vasul a fost rechiziţionat de către marina nazistă în 1940, înainte de a fi redecorat. Vasul a staţionat pe coasta poloneză şi a folosit drept navă de cazare sau cazarmă temporară pentru soldaţi.
În momentul în planurile de invadare a Marii Britanii au eşuat, Adolf Hitler a început o campanie de propagandă agresivă. Cap Arcona a fost folosit pentru a filma o versiune în limba germană a Titanicului. Proiectul a fost atribuit, bineînţeles, lui Joseph Goebbels, care a transformat povestea luxosului vas de croazieră într-o declaraţie împotriva Marii Britanii şi a capitalismului.
La începutul anului 1945 Aliaţii se apropiau din ce în ce mai mult de Germania, şi astfel misiunea vaporului a fost schimbată. Operaţiunea Hannibal a constat într-un plan de evacuare maritimă a nemţilor care se aflau pe teritoriile ocupate de nazişti, precum Polonia. Cap Arcona a reuşit să salveze mii de oameni din calea Armatei Roşii.
În condiţiile în care se simţea că finalul războiului se apropie, mii de supravieţuitori ai lagărelor de concentrare au fost urcaţi pe vapor, acesta fiind staţionat în Golful Lubeck, în sudul Mării Baltice. Prizonierilor nu li s-a dat nicio informaţie cu privire la destinaţia vasului, iar condiţiile erau oribile:mâncarea, apa şi toaletele lipsind cu desăvârşire. Aproximativ 5.000 de prizonieri au fost evacuaţi din lagărul Neuengamme, aflat la câteva mile distanţă de Hamburg, şi urcaţi la bordului vasului nazist între 18 şi 26 aprilie 1945. Pe vas au urcat şi peste 1.000 de nemţi, gărzi SS, şi alt echipaj suplimentar. Când Cap Arcona a ajuns în larg, un escadron de bombardiere Typhoon al amatei britanice a început să tragă. Aparent, britanicii credeau că la bord se aflau doar ofiţeri germani. Vasul a ars şi s-a scufundat încet, pe parcursul a câtorva ore. Din cei 5.000 de prizonieri, doar 350 au scăpat cu viaţă.