Tiparul – invenţia care a declanşat avântul cărții și al lecturii

O lungă perioadă de timp, cartea a cunoscut o răspândire modestă, fiind opera copiștilor care transcriau manual manuscrisele în ateliere speciale, dar şi a călugărilor din mănăstiri care copiau textele antice pentru a învăţa latina. Marea schimbare se produce în secolul al XV-lea, când germanul Johannes Gutenberg (1398-1468) inventează presa de tipar, marcând aşadar o nouă epocă a cărţii.

Primele forme de tipărit, textele și invenția lui Gutenberg

Primele forme de tipărit din lumea occidentală sunt probabil plăcile de lemn gravate în relief, utilizate încă din 1400 pentru a reproduce pe hârtie texte denumite xilografii.

Folosirea hârtiei oferea condiția prealabilă, iar un moment cheie l-a reprezentat introducerea caracterelor mobile metalice, utilizate sistematic din jurul anului 1450. Tiparul a fost inaugurat la Mainz. În același oraș, in 1454 se deschide un atelier în care au fost realizate cărți folosindu-se exclusiv caractere mobile metalice. Acestea erau obținute cu ajutorul unor forme de turnare dotate cu matrițe scobite, din cupru.  Tiparul se răspandește rapid în Europa la sfârșitul secolului al XV-lea. Tiparul a avut și o componentă universitară. Mai precis, o catedră specială dedicată tiparului a fost înființată la Universitatea din Paris, in anul 1466. Tot în Paris apare prima tiparniță, în 1470.

Popularizarea tiparului, centre tipografice și aspectul noilor cărți

Cum faptul era împlinit, următorul pas era crearea unor centre tipografice, în care meșteșugul cărții tipărite să devină o activitate de zi cu zi. Astfel, două mari orașe europene au găzduit producția tipografică:Unul în nord, Anvers iar celălalt in sud, Veneția. Ambele erau recunoscute ca fiind mari centre economice și comerciale, iar tiparul nu putea decât să înflorească această bună reputație.

Primele cărți tipărite au fost incunabulele, apărute înainte de 1500. Acestea erau caracterizate de lipsa paginii de titlu și a coperților. De asemenea, în locul literelor de început de rând era lăsat un spațiu liber, care era ulterior pictat de către caligrafi, așa-numiții „rubricatores”.

Primul incunabul cunoscut este Biblia de 42 de rânduri, tipărită de Gutenberg, în jurul anului 1455. Aceasta este considerată primacarte tipărită cu litere mobile din Europa. Astăzi mai există doar patru exemplare complete (cu 1.282 pagini). Unul dintre acestea este păstrat la Gottingen, și poate fi consultat online, în varianta electronică.

Componenta economică a avut un rol vital în popularizarea tiparului. Folosirea caracterelor mobile a facilitat producția cărților, acestea devenind mai ieftine și accesibile unui număr cât mai mare de cititori. Pe de altă parte, tiparul nu a adus decât târziu, în cursul secolului al XVI-lea, o înnoire a conținutului cărții. Timp de ani buni, lucrările tipărite erau lacunare din punct de vedere al diversității. Cărțile tipărite în secoulul XV si începutul secoului  XVI, se înscriu în tipologia cărților religioase medievale. Tot cu privire la conținut, trebuie spus că mult timp, cărțile tipărite erau decorate cu miniaturi de factură medievală.

Tiparul în spaţiul românesc

Pe teritoriul românesc, tiparul a fost introdus după 1500. La Târgovişte, capitala Ţării Româneşti, Ieromonahul Macarie îşi începe activitatea tipografică, sprijinit de domnitorul Radu cel Mare (1495-1508). Prima carte tipărită a fost în 1508, Liturghierul lui Macarie. I-a urmat Octoihslavon, 1510 şi Tetraevanghel slavon, 1512. Cele trei scrieri tipărite de Macarie s-au răspândit atât în ţările române, cât şi în mănăstiri din Balcani şi biblioteci din Europa.

Un nou tip de societate

În contextul în care tiparul a dus la ieftinirea cărților, iar tipografiile s-au răspândit rapid în aproape toată Europa, era clar că societatea va trece într-o altă fază culturală. Cartea tipărită avea să revoluționeze nu doar cunoștințele, ci și practica lecturii însăși. De acum, percepția vizuală se dezvoltă în detrimentul celei auditive. Omul medieval nu va mai merge de fiecare dată in piața publică pentru a afla noutățile comunității, sau pentru a asculta lecturi publice din marii autori. Acesta va avea marea oportunitate de a accesa informațiile care îl interesează, prin textele răspândite cu ușurință datorită tiparului. Acesta este un moment foarte important în epoca în care se afirma primatul individualismului.

Bibliografie:

Jacques Le Goff, “Evul Mediu şi naşterea Europei”, Editura Polirom, Bucureşti 2005

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/03/16/inventii-in-istorie-presa-de-tipar/