Teorie nouă despre dispariţia omului de Neanderthal bazată pe probe culese dintr-o peșteră din România

Un cercetător american de origine română, Bogdan Onac, de la Universitatea Florida, îşi susţine o teorie antropologică revoluţionară, privind dispariţia omului de Neanderthal, în baza unor probe colectate în Peştera Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei.

Cercetătorul româno-american Bogdan Onac, de la Universitatea Florida, a publicat recent un studiu amplu în „Procedeedings of the National Academy of Science of the United States of America”, în care argumentează ştiinţific că omul de Neanderthal a dispărut din cauza incapacităţii sale de adaptare la schimbările climatice mult prea rapide.

Ipotezele cu care au lucrat antropologii de-a lungul timpului au fost: a fost dizlocuit de Homo Sapiens, a căzut victima unor boli purtate de noua specie humanoidă sau a dispărut din cauza schimbărilor climatice.

Două peşteri din România, Peştera Tăuşoarelor din Munţii Rodnei şi Peştera Ascunsă din Munţii Aninei, ar conţine dovezi potrivit căreia omul de Neanderthal a dispărut din cauza incapacităţii sale de adaptare la schimbările climatice bruşte.

Demonstraţia ştiinţifică la care a apelat Bogdan Onac a fost o analiză izotopilor de oxigen şi de carbon din structura stratificată a unor formaţiuni de picurare din cele două peşteri. Mai exact, este vorba despre o stalagmită din Peştera Tăuşoarelor, după cum dezvăluie şi custodele acestei peşteri, preotul-speolog Crin Theodorescu, care a adus explicaţii despre cercetarea românului pe pagina de Facebook a peşterii. 

Practic, una dintre cele mai importante teorii antropologice lansate în lume în ultimii ani are la la bază informaţii străvechi colectate din peşterile româneşti. 

„Demonstraţia ştiinţifică se bazează pe analiza izotopilor de oxigen şi de carbon din structura stratificată a unor formaţiuni de picurare din două peşteri din România. Dintre care una e o stalagmită din Peştera Izvorul Tăuşoarelor. Să vă mai spun că dau pe dinafară de mândru ce sunt? Şi că ar trebui să fim mândri toţi bistriţo-năsăudenii? Nu ştiu dacă realizaţi impactul acestui fapt, dar una din teoriile antropogenetice are la bază „oferta” ştiinţifică a peşterii noastre”, a precizat Crin Theodorescu. 

Acesta mai spune că omul de ştiinţă Bogdan Onac e un prieten al Peşterii Izvorul Tăuşoarelor, alături de care a elaborat primul studiu al radiaţiilor de radon din carstul românesc în 2007. 

„Cred şi mărturisesc că peştera asta mai oferă mari surprize pentru lumea ştiinţifică şi reprezintă un „terra leones” pentru generaţii viitoare de savanţi. Un mare potenţial e dat de depozitul fosilifer din Sala Oaselor Ursului de Cavernpă, care, datorită dificultăţii accesului la el (verticale, cascade, strâmtori, diferenţe de nivel de sute de metri, tehnică alpină de căţărare, traseu foarte lung, de doi kilometri) a rămas aproape neatins. În acelaşi timp, cred că peştera se pretează unei forme de turism organizat, sistematizat, ecologic şi educativ, prin deschiderea unei noi intrări în Sala Muntelui şi amenajarea acesteia pentru turism”, a conchis Crin Theodorescu, custodele Peşterii Tăuşoarelor.

Peşterea a fost descoperită acum 60 de ani, de un profesor 

Peştera Tăuşoare este situată în Munţii Rodnei, la o altitudine de aproape 1.000 de metri. A fost descoperită în 1955, de către învăţătorul Leon Bârte. 

Peştera, care este cea mai lungă din Carpaţii Orientali, cu galerii care se întind pe aproximativ 17.000 de metri, a primit statutul de rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau chiar unicate în lume. Accesul în peşteră este permis doar pentru cercetare. Anual, cercetători din întreaga lume vin în Munţii Rodnei pentru expediţii în Peştera Tăuşoare.  

Bilele de Tăuşoare - mineral unic în peşterile din România FOTO: Crin Theodorescu

Peştera adăposteşte mirabilit-ul, un mineral unic în peşterile din România şi prezent în doar câteva din lume. De asemenea, în galeriile peşterii găsim „Bilele de Tăuşoare”, sfere de calcar unice în lume. 

Pe lângă cele patru specii de lilieci, în peşteră pot fi întâlnite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. În peşteră se mai află şi o cascadă de 15 metri înălţime, aflată la aproape 5 kilometri distanţă de intrare.