Stalingrad! Da, noi ne amintim!
Într-o vreme în care patriotismul a ajuns vorbă de ocară şi interesul naţional se vinde la tarabă, în direct, la oră de audienţă maximă, revista „Historia“ continuă misiunea pe care şi-a asumat-o:de a aduce în dezbaterea zilei de astăzi cele mai dramatice momente ale istoriei românilor.
Acum un an, „Historia“ a fost singura publicaţie din presa noastră care a marcat împlinirea a 70 de ani de la intrarea României în Al Doilea Război Mondial. Am pus pe copertă ordinul Mareşalului emis în noaptea de 21-22 iunie 1941, „Ostaşi, vă ordon:Treceţi Prutul!“ Apariţia numărului special dedicat declanşării războiului antisovietic a provocat o furtună politică. Ion Cristoiu i-a arătat revista preşedintelui Băsescu, iar şeful statului s-a lansat într-o serie de comentarii care au trimis unde de şoc în toate direcţiile. Traian Băsescu a declarat atunci că ar fi luat aceeaşi decizie ca Mareşalul şi l-a atacat dur pe Regele Mihai. Reacţiile nu au întârziat să apară, inclusiv de la Kremlin. O dovadă cât se poate de elocventă că istoria nu este numai trecut turnat în paginile cărţilor, ci foarte mult prezent.
Decizia Mareşalului de a intra în război alături de Al Treilea Reich a decis soarta României. Putea oare să facă şi altfel? O a doua decizie de aceeaşi greutate istorică a fost hotărârea de a-l urma pe Hitler în adâncul nesfârşit al Rusiei în cea mai cumplită confruntare armată din câte a cunoscut omenirea. Peste 250.000 de soldaţi români au ajuns pe teatrul de operaţiuni de la Stalingrad. Deznodământul:150.000 de morţi, răniţi şi căzuţi în captivitatea sovietică. Două armate au fost practic anihilate. Prizonierii vor umple Gulagul, cei norocoşi având să se întoarcă peste opt sau zece ani acasă. Unde, pe mulţi i-a aşteptat Gulagul românesc.
Click aici pentru a vedea discutia despre Stalingrad realizată la Realitatea TV pe 18 Noiembrie2012
Victimele Stalingradului au mai fost ucise încă o dată, prin uitare
Pentru că o nenorocire, fie ea şi naţională, nu vine niciodată singură, victimele Stalingradului au mai fost ucise încă o dată prin uitarea de după bătălie. Nimănui nu-i place să vorbească despre înfrângeri. Generalii nemţi au aruncat vina asupra trupelor române care au cedat în faţa uraganului de foc declanşat de comandamentul sovietic pe 19 noiembrie 1941, ziua în care soarta războiului s-a întors pe Frontul de Est. Aliaţi cu nemţii, am protestat slab. Apoi, aliaţi cu sovieticii, a trebuit să acoperim totul cu tăcere. Stalingradul a devenit un scurt paragraf al istoriei, de parcă niciodată nu am fi fost acolo. Nici astăzi, din motive curioase, nu vrem să vorbim despre românii şterşi de pe suprafaţa pământului în viscolul Stalingradului. Oasele lor s-au topit de mult în malul Donului şi în Stepa Calmucă. „Historia“ îşi aminteşte!