„Spirite“ evreiești în barurile din Centrul Vechi: ce-a mai rămas din comunitatea evreiască din Capitală

Localurile din Centrul Istoric funcţionează în încăperi unde altădată evreii negustori își aveau magazinele de stofe, bijuterii sau studiourile foto Autoarele volumului „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc", Anca Ciuciu și Felicia Waldman, au povestit pentru „Adevărul" cum s-au transformat zonele populate cândva de evrei în cartierele de astăzi și ce urme a lăsat comunitatea asupra Capitalei.

Comunitatea evreiască a fost una importantă în Bucureștiul de altădată, unde cartierele, magazinele și școlile evreiești își puneau amprenta pe orașul care urma să devină o capitală europeană. În anii 1930, în București trăiau aproximativ 70.000 de evrei, reprezentând 11% din populația orașului. Astăzi au mai rămas în jur de 3.000 care încearcă să păstreze vie amintirea minorității.

Cel mai cunoscut cartier vreiesc din perioada interbelică era situat în zona Văcărești-Dudești. „A rămas în memoria comunității în special datorită literaturii lui Isac Peltz și a schițelor fiicei sale, Tia Peltz", a relatat Anca Ciuciu. Fiind un cartier sărac, a fost și locul cel mai afectat de emigrări și demolări. Astăzi, în zonă au mai rămas doar numele străzilor, câteva case în spatele cunoscutului mall din zona Vitan, câteva magazine, o sinagogă nefuncţională - Credinţa - şi o fostă şcoală profesională. Locuitorii evrei au dispărut însă.

Aglomerație evreiască în Piața Unirii

Văcărești-Dudești nu a fost singurul cartier populat de evrei. Membrii comunității au locuit, încă de la începutul așezării lor în oraș, în zona comercială Sfântul Gheorghe-Lipscani, în special în mahalaua Popescului (actualmente Piața Unirii). Apoi, gospodăriile evreiești au început să se extindă spre Văcărești-Dudești, Rahovei și Moșilor.

În Centrul Istoric, actualul „punct fierbinte" al orașului, mii de bucureșteni aglomerează localurile și cluburile gălăgioase. În perioada interbelică, zgomotul provenea din agitația negustorească a zonei.Deși era un centru cosmopolit, magazinele evreiești reprezentau o mare parte din zona comercială. În locul barurilor în care tinerii din prezent se distrează seară de seară, clădirile adăposteau magazine de stofe, cravate, bijuterii, ceasornicării și studiouri de fotografie, aprținând negustorilor evrei. „La parter, comercianții aveau magazine cu vitrine mari, unde își aranjau marfa cât mai atrăgător posibil. Deasupra acestora, majoritatea evreilor își amenajau locuințele, pentru a fi cât mai aproape de stofele ori bijuteriile a căror comercializare le asigurau traiul zilnic", a explicat Anca Ciuciu. În aceleași apartamente vechi, locuiesc în prezent, mai mult sau mai puțin legal, sute de bucureșteni, doar că magazinele evreiești au ajuns cafenele sau restaurante. Ciuciu a adăugat că, în Centrul Vechi, nu mai există niciunul dintre bătrânele spații negustorești. Prezența comercială evreiască din zona Lipscani sau Calea Moșilor a fost ștearsa de naționalizări și demolări.

Cartiere întregi demolate

„Ce a mai rămas din cartierele evreiești din centrul Capitalei este chiar locul legat de primele așezări ale comunității în București, unde mai există trei sinagogi", a spus autoarea. Aceasta a mai adăugat că, în actualul complex evreiesc, se mai găsesc sediul Federației Comunităților Evreiești din România și Comunitatea Evreilor din București, dar și Teatrul Evreiesc de Stat și alte instituții de asistență:„Din păcate, locul fostului cartier evreiesc este total șters de demolări și ocupat de magazinul Unirea și blocurile din împrejurimile sale".

Club de fitness în sinagogă

Din zecile de sinagogi ale perioadei interbelice, astăzi au mai rămas în picioare numai șase. Templul Coral, de pe strada Sf. Vineri, este temporar închis pentru reparații. „Sinagoga Mare din spatele magazinului Unirea, are adresa, ironic, strada Vasile Adamache nr.11, în condițiile în care aceasta nu mai există demult, fiind ocupată de blocurile construite după ce toate celelalte clădiri au fost demolate" a detaliat autoarea Felicia Waldman.Sinagoga adăpostește un mic muzeu al Holocaustului și servește ca spaţiu destinat serviciuui religios. Templul Unirea Sfântă, situată pe strada Mămulari, găzduiește Muzeul Istoriei Evreilor din România, iar Templul Beit Hamidrash Vechi, de pe Calea Moșilor, este folosit actualmente ca spațiu de depozitare. O altă sinagogă funcțională este Sinagoga Credința, de pe strada Toneanu. „Ciudat, o fostă sinagogă este astăzi proprietate privată și adăpostește un club de fitness", a adăugat autoarea.

Comunitate activă

„În ciuda dimensiunilor sale reduse, Comunitatea Evreilor Bucureşteni (CEB) este extrem de vie şi activă. Condusă de un tânăr regizor şi actor, Erwin Simsensohn, CEB organizează pentru membrii de toate vârstele atât activităţi educative (seminarii, conferinţe, mese rotunde, cursuri) cât şi recreative (petreceri, excursii, participări la întruniri internaţionale), păstrând vie tradiţia evreiască", a conchis Felicia Waldman.

Teatrul Evreiesc de Stat este unul dintre puținele teatre din lume unde se mai joacă piese în limba idiș.