Sfârșit de liceu, sfârșit de România Mare. Carol al II-lea: „Voi pășiți în viață în clipe de mare îngrijorare, când ziua de mâine poate să ne ceară sacrificii nesfârșite”
„Şi astăzi trebuia să fie zi de mare bucurie a bacalaureatului lui Mihăiţă”, notează Regele Carol al II-lea în jurnalul său, inventariind cronologic faptele zilei de 27 iunie 1940, mai mici sau, dimpotrivă, mai mari, mai însemnate. Într-adevăr, 27 iunie era ziua finală a examenului de bacalaureat al lui Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia, fost şi viitor rege al României. Tânărul de 18 ani, alături de cei trei colegi ai săi în anul şcolar 1939-1940 (Walter Heltmann, Mircea Ionniţiu şi Constantin Malaxa) se pregăteau de proba orală a bacalaureatului, după probele scrise din zilele precedente.
Acesta era examenul de maturitate al „palatinilor” şi, coincidenţele istoriei, el urma să se desfăşoare în chiar ziua în care Carol al II-lea, consilierii săi, România cu totul vor da propriul examen. În acelaşi loc – căci Sala Tronului a găzduit, de dimineaţă până spre prânz, ultima probă a bacalaureatului şi, imediat apoi, primul Consiliu de Coroană al zilei. Apoi, într-o înşiruire pe care numai istoria poate s-o potrivească, „promovarea clasei lui Mihăiţă şi declararea lor ca bacalaureaţi” – când regele ţine „un mic logos” absolvenţilor: „Voi păşiţi în viaţă în clipe de mare îngrijorare, când ziua de mâine poate să ne ceară lipsuri, durere şi sacrificii nesfârşite” – şi, seara, al doilea Consiliu de Coroană, care pecetluieşte soarta Basarabiei.
În mintea adolescenţilor de-atunci coordonatele zilei au rămas – şi a rămas, veţi vedea, mai cu seamă Nicolae Iorga (şi opoziţia sa furioasă). În numărul de iunie al revistei Historia puteți citi fragmente cu privire la ziua bacalaureatului din convorbirile Regelui Mihai I cu Mircea Ciobanu, publicate întâia oară în 1991, din reflecţiunile lui Mircea Ionniţiu, coleg de clasă şi, ulterior, secretar personal al suveranului, dar şi din rememorarea profesorului de filosofie Ion Zamfirescu, care a scris în presa vremii un articol despre „Bacalaureatul Voievodului”.
Acest text este un fragment din dosarul numărului de iunie al revistei Historia „«Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem». Nu ne-am bătut” dedicat împlinirii a 80 de ani de la cedarea Basarabiei, din 27 iunie 1940. În acest dosar mai puteți citi:
• Telegrama lui Davidescu asupra note ultimative din iunie 1940. Molotov: „Toate termenele au expirat. Istoria va judeca”
• Cele două Consilii de Coroană din 27 iunie 1940. Cum s-a votat? Cine au fost cei care au votat?
• Carol al II-lea: „E o zi a ruşinei naţionale. Restul nopţii, cu Duduia, am plâns amarnic”
• Nicolae Iorga, principalul oponent al cedării Basarabiei: „Se impune resistența ca o datorie de onoare”
• PRIMIM ULTIMATUMUL Constantin Argetoianu: „Să protestăm contra abuzului de forţă, dar să primim condiţiile Sovietelor”
• INTERVIU. Radio Chiaburu, coleg cu Regele Mihai: „Mă duc seara la preot și ascultăm la radio că s-a cedat Basarabia”
• MEMORII. Istorie trăită, istorie povestită „Eu ţin minte cum s-a dat Basarabia!”
• Raptul teritorial din 28 iunie 1940 Propaganda sovietică şi adevărul istoric
• Documente din arhiva diplomatică MAE, fotografii istorice