Seceratul și cositul holdelor în Țara Bârsei

Ca în toate regiunile țării, în satele din Țării Bârsei, recoltatul constituia un eveniment de mare importanță obștească, stabilit diferențiat după natura fiecărei recolte și la aceeași dată pentru toți gospodarii din sat.

După amintirile consemnate, data recoltei nu se stabilea în mod arbitrar, chiar dacă uneori era fixată de primării, ci de condițiile agro-climatice, de data însămânțării, dar mai cu seama de modalitățile de creștere ale plantelor agricole, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.

„Plantele sunt acelea care ne dau semnul coacerii lor, când încep să se îngălbenească atunci dau în copt, în pârg”, spuneau vechii agricultori.

Calendarul secerișului indica în Țara Bârsei unele diferențieri notabile.

De exemplu în Sânpetru, Stupini, Crizbav, Prejmer, secerișul se desfășura aproape în toată luna iulie și se termina în jurul datei de 15 august. La Budila se desfășura între 15 și 31 iulie, deoarece suprafețele cu păioase erau relativ reduse. La Ghimbav începea pe la 20 iulie, la Tărlungeni și alte localități săcelene începea în preajma zilei de 1 august, iar pentru ovăz în special, după 15 august, valabil de altfel și pentru zona Sita Buzăului. La Poiana Mărului se secera numai după data de 1 august, iar la Șirnea sau localitățile brănene, după 1 septembrie.

De la începuturile agriculturii cu plugul, s-au practicat trei feluri de recoltare a păioaselor: cu secera, cu coasa, ulterior, până în zilele noastre, și cu mașina de secerat, adică secerătoarea sau combina.

Descoperiți și alte aspecte legate de viața comunităților din Țara Bârsei la Muzeul Etnografic Săcele. Program de vizitare: marți-vineri, între orele 09:00-17:00.