Scandal cu tentă sexuală la Casa Regală a României. Regina Elisabeta s-a îmbolnăvit de supărare

În 1882, Casa Regală a României era zguduită de un scandal fără precedent. Istoria consemnează episodul drept „scandalul amoros de la Peleş“, protagonişti fiind cele trei domnişoare de onoare ale reginei Elisabeta şi doi diplomaţi belgieni.

Scandalul amoros de la Peleş din 1882 a ajuns în presa naţională şi internaţională şi a tulburat Casa Regală condusă cu stricteţe, la acea vreme,  de Carol I. Marele poet Mihai Eminescu a consemnat întâmplarea într-o scrisoare trimisă Veronicăi Micle.

„Să-ţi povestesc ceva neauzit - ca semn de demoralizaţie adâncă, care a pătruns în societatea noastră greco-bulgară. Curtea regală e un adevărat... otel. Toată lumea se-ntreabă ce s-a-ntâmplat la Sinaia. Garda de acolo a prins pe secretarul legaţiunii belgice ieşind noaptea pe fereastră de la domnisoarele de... onoare. În sfârşit... Regele şi Regina... n-au aflat nimic. Radu Mehail depeşează însă Regelui o telegramă cifrată prin care-l anunţă de tot ce se petrece la Curte. Adjutanţii M. Sale împreună cu domnişoarele trăiau toţi în concubinaj. Regele are însă obicei de-a pune tocmai pe aceste domnişoare să-i descifreze depeşele. Din nefericire pentru ele - toate plecaseră în pădure cu galanţii lor - nimeni nu era decât regina acasă. Regina se pune de descifrează însăşi depeşa şi-şi pune mânile-n cap. În sfârşit rege şi regina pleacă în pădure, la pavilionul de vânătoare, şi găsesc...? Întreaga companie de domnişoare de onoare lucrată ca după comandă de întreaga companie de adjutanţi. Scandal! Se zice că toţi adjutanţii şi toate domnişoarele vor fi daţi afară... dar... Iată un scandal fără pereche în analele curţilor europene”, scria Eminescu.

Pentru că dorea consolidarea relaţiilor cu Casa Regală a Belgiei, regele Carol I a invitat în septembrie 1882 la Sinaia doi diplomaţi belgieni.  Oaspeţi i-au fost Jules Jooris, ministrul rezident al Belgiei la Bucureşti, şi secretarul acestuia, Paul Guillaume. În aceeaşi perioadă, la Sinaia, se afla şi Regina Elisabeta, însoţită de cele trei domnişoare de onoare: Lucia Ghica, Eufrosina Grădişteanu şi domnişoara Romalo.

Diplomat prins în timp ce ieşea pe geam din camera domnişoarelor

Cei doi diplomaţi belgieni au încălcat regulile Casei Regale şi şi-au dat întâlniri nocturne cu domnişoarele reginei. Regele şi regina nu au ştiut nimic despre amantlâcurile dintre belgieni şi domnişoare, pentru că întâlnirile nocturne se petrecereau după ce capetele încoronate se retrăgeau la culcare. Scandalul a izbucnit în luna octombrie, când secretarul Guillaume a fost prins ieşind pe fereastră din camera domnişoarelor.  Aflând incidentul ,  Carol I a demarat o anchetă care a scos la iveală că atât secretarul cât şi diplomatul belgian Jooris avuseseră des astfel de întâlniri nocturne cu domnişoarele de onoare.

”Întors la Bucureşti, l-am convocat pe Jooris şi i-am declarat scurt şi răspicat că secretarul său are de ales: ori să se căsătorească cu domnişoara pe care a compromis-o prin vizitele sale, ori să părăsească Bucureştiul, căci la curte nu va mai fi primit”, consemna Carol în memoriile publicate în volumul „Carol I corespondenţa personală (1878-1912)“.

Carol a încercat să rezolve chestiunea în mod discret, însă scandalul a apărut în presă. „Am tăcut în privinţa participării tinerei fetei la scandaloasele evenimente, dar Jooris care este un mare palavragiu, a povestit (…), scria Regele.

De supărare, regina Elisabeta s-a îmbolnăvit, iar cele trei domnişoare au fost alungate de la curte. „Elisabeta s-a îmbolnăvit de supărare şi zace la pat”, scria Carol pe 24 octombrie 1882 în Jurnal.

Una singură a fost luată de nevastă

Secretarului belgian  i s-a cerut să o ia de nevastă pe Eufrosina Grădişteanu,, a cărei onoare fusese compromisă. După îndelungi tratative şi tergiversări, cei doi s-au căsătorit într-un final, în 1883. În acelaşi an, fosta domnişoară de onoare Eufrosina i-a dăruit belgianului  un băiat, pe Gustave. 

Domnişoara Lucia Ghica a fost trimisă la familia din Cernăuţi, după ce a rămas însărcinată cu ofiţer de la Curtea Regală. Singura care a rămas în continuare în suita regală a fost domnişoara Romalo. Diplomatul Jooris avea să-şi spele păcatele de la Sinaia scriind broşura „La Roumanie devant la Conference de Londres”, în care apără interesele Monarhiei din România.

Incidentul din 1882 l-a făcut pe Carol să ia măsuri dure de precauţie. A amenajat o locuinţă specială pentru aghiotanţi, legată de castel printr-o galerie joasă. Aceasta nu putea fi folosită decât ziua. Noaptea, la decizia regelui, uşa rămânea închisă.