Românii din Basarabia și Bucovina de Nord, înglobați cu forța în URSS
La 26 iunie 1940, profitând de situaţia nefavorabilă a României, Uniunea Sovietică pune în aplicare clauza din Protocolul adiţional secret al Pactului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1939, cu privire la interesul manifestat de partea sovietică pentru Basarabia, şi înaintează României o notă ultimativă, prin care o obligă să-i cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord.
Pe lângă alte afirmaţii eronate formulate în notă, oficialităţile sovietice au declarat în mod neîntemeiat că Basarabia este „populată în principal cu ucraineni”.
Oare sovieticii nu cunoşteau rezultatele recensământului general al populaţiei din Imperiul Rus, efectuat la 28 ianuarie 1897? Potrivit acestui sondaj demografic, românii reprezentau 47,6% din populaţia totală a Basarabiei, iar ucrainenii, 19,6%.
Acest neadevăr – cum că Basarabia era populată în principal cu ucraineni – a fost contestat în 1940 chiar de sovietici, prin datele statistice cu care au operat ulterior ocupării provinciei, şi anume cele ale recensământului general al populaţiei realizat în România la 29 decembrie 19301.
Conform acestuia, românii reprezentau 56,2% din populaţia totală a Basarabiei (2.864.402 locuitori), iar ucrainenii – 11%2. Indicii acestui recensământ românesc erau utilizaţi de însuşi Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti.
Necunoscând numărul real al populaţiei în anul 1940, expansioniştii sovietici s-au condus în calculele lor după informaţiile statistice din 1930, deşi în decurs de zece ani numărul populaţiei cunoscuse cu siguranţă şi alte modificări. În plus, din cauza agresiunii sovietice care era pe punctul de a porni după 26 iunie 1940, s-a produs un exod al populaţiei în dreapta Prutului, sursă pentru alte diferenţe. Cu acestea în minte, evaluăm împreună acţiunile imediate ale sovieticilor în Basarabia ocupată.
Iulie 1940: planul detaliat al dezmembrării teritoriului Basarabiei
La două zile de la remiterea ultimatumului, trupele sovietice invadează Basarabia şi nordul Bucovinei şi instaurează aici un regim de teroare, pământurile româneşti pomenindu-se incluse în diabolicul sistem totalitar stalinist. Concomitent cu transformările radicale de ordin politic, social, economic, cultural pe care au început să le impună, autorităţile sovietice de ocupaţie comit şi actul ilegal de dezmembrare a teritoriului Basarabiei. Croind harta provinciei dintre Prut şi Nistru după bunul lor plac, guvernanţii de la Moscova trec în componenţa Ucrainei o parte considerabilă din nordul şi sudul Basarabiei, iar pe restul teritoriului proclamă, prin decretul din 2 august 1940, aşa-numita Republică Sovietică Socialistă Moldovenească.
Potrivit unui tabel alcătuit la 22 iulie 1940, populaţia Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (structură teritorial-administrativă din cadrul R.S.S. Ucrainene; a se vedea explicaţiile care urmează) a fost repartizată astfel între R.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Ucraineană:
Analiză: românii din Basarabia şi Bucovina de Nord, în URSS
Deci, 57% din numărul total al populaţiei de pe spaţiul românesc anexat (Basarabia şi Bucovina de Nord) urma să fie inclus în componenţa preconizatei R.S.S. Moldoveneşti, iar 43% – în componenţa R.S.S. Ucrainene.
În schimbul teritoriului basarabean amputat la nord (o parte considerabilă din judeţul Hotin) şi la sud (părţile cele mai mari din judeţele Cetatea Albă şi Ismail şi o parte din judeţul Tighina), cu o proporţie de 33,5% din numărul total al populaţiei Basarabiei, s-a planificat alăturarea la R.S.S. Moldovenească doar a unei părţi din limitele R.A.S.S. Moldoveneşti, care însuma mai puţin de jumătate (44,6%) din numărul total al populaţiei acestei republici transnistrene din cadrul R.S.S. Ucrainene. Din totalul populaţiei înglobate cu forţa în Uniunea Sovietică, 52,3% erau moldoveni/români, 15,8% – ucraineni, 10,7% – ruşi, iar 21,2% – alte etnii.
Sovieticii nu erau la curent că locuitorii autohtoni ai Basarabiei se numeau români? Despre aceasta s-a scris în Rusia sovietică. Bunăoară, savantul sovietic Lev S. Berg (basarabean de origine, absolvent al liceului din Chişinău) a dat în cartea sa, intitulată Populaţia Basarabiei. Structura etnică şi numărul, editată la Petrograd, în 1923, o definiţie cât se poate clară în acest sens: „Moldovenii sunt români care populează Moldova, Ba-sarabia şi părţile învecinate cu Basarabia ale guberniilor Podolia şi Herson”. Iar în Marea enciclopedie sovietică din 1930 este consemnat că la 1897, 48% din populaţia Basarabiei erau „români”.
Prin decretul Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice din 7 august 1940 au fost formate regiunile Cernăuţi şi Akkerman în componenţa R.S.S. Ucrainene. Ca urmare, judeţul Hotin a fost încorporat în regiunea Cernăuţi, iar judeţele Cetatea Albă şi Ismail – în regiunea Akkerman. În acelaşi timp, sovieticii şi-au devoalat duplicitatea: odată cu falsa „eliberare a poporului moldovenesc”, ei restabilind şi denumirea turcească a Cetăţii Albe.
August 1940: cum s-a făcut efectiv repartizarea populaţiei
La 31 august 1940, după o lună de la proclamarea R.S.S. Moldoveneşti, organele statale ale Kremlinului au elaborat un alt tabel cu date statistice referitoare la repartizarea populaţiei Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a R.A.S.S. Moldoveneşti între R.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Ucraineană.
Îl reproducem în continuare:
Comparând indicii acestui tabel cu cei expuşi în tabelul anterior, constatăm următoarele diferenţe: R.S.S. Ucrainene i-au revenit cu 171.870 de locuitori mai puţin din cuprinsul judeţelor Cetatea Albă, Ismail şi Hotin. Pe de altă parte, numărul populaţiei trecute din componenţa R.A.S.S. Moldoveneşti în cea a R.S.S. Moldove-neşti a fost redus cu 14.782 de oameni. Fără nicio justificare, în perimetrul R.S.S. Moldoveneşti stabilit de sovietici n-a intrat, cel puţin, fosta capitală Balta a R.A.S.S. Moldoveneşti.
Trasarea frontierei între R.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Ucraineană a durat până la 3 noiembrie 1940, când Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice a aprobat linia de demarcaţie. În urma delimitării, R.S.S. Moldoveneşti i-au fost restituite: din componenţa regiunii Akkerman – raionul Volontirovca (Volintiri) şi părţi din raioanele Olăneşti şi Vulcăneşti, iar din componenţa regiunii Cernăuţi – raioanele Edineţ, Briceni, Lipcani şi o parte din raionul Ocniţa.