România Liberă: Poetul-pilot care a salvat Constanţa de avioanele sovietice

"A plecat la vânătoare Agarici/ A plecat să vâneze bolşevici". Acestea sunt versurile fredonate şi acum de foştii piloţi constănţeni, versuri la modă în anii de glorie ai aviatorului Horia Agarici, de la a cărui naştere se împlinesc, în aprilie, 100 de ani. Acesta este cunoscut drept salvatorul Constanţei pentru că, în timpul celui de-al doilea război mondial, a reuşit să doboare trei bombardiere sovietice cu toate că a decolat cu avionul alimentat incomplet.

Acelaşi pilot dibace a salvat Cazinoul în lupta aeriană cu avioanele inamice. Veteranii din al doilea război mondial îşi aduc aminte cu plăcere de Agarici, o personalitate enciclopedică, un aviator de marcă şi în acelaşi timp poet.

A salvat de la bombardament case şi oameni

Pilotul Horia Agarici s-a remarcat pe câmpul aerian în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe data de 23 iunie 1941, ora 12.00, el primeşte comanda escadrilei 53, dislocată pe aerodromul Mamaia, afectată apărării litoralului. Neţinând seama de regulamente, locotenentul decolează fără ordin, fără coechipier, cu un singur rezervor plin, pornind "la vânătoare". Dintre cele şase bombardiere sovietice care se apropiau de Marea Neagră, Horia Agarici a reuşit să doboare trei, având astfel o contribuţie majoră în salvarea Cazinoului, emblema Constanţei, dar şi a sute de vieţi, puse în pericol de obuzele bombardierelor inamice. Datorită acestor fapte de vitejie pilotul a fost decorat cu medaliile Virtutea Aeronautică Clasa a III-a, Coroana României cu Spate şi Crucea de Fier Clasa I. Avionul pilotat de Agarici în istorica zi de 23 iunie 1941 a fost un Hurricane Mk. I.

După încheierea războiului, căpitanul aviator Horia Agarici trăieşte o dramă socială. Eroul de odinioară al Constanţei este trecut în rezervă şi prestează diferite activităţi fără nici o legătură cu meseria şi pasiunea lui, zborul. Ca o consecinţă a servitudinii faţă de Moscova a regimului comunist din România, dar şi invidiat de superiori de-ai săi, în anul 1955 el a fost degradat, ca şi alţi aviatori care se distinseseră pe frontul de est. A fost reabilitat şi i-a fost redat gradul de căpitan abia în 1965. Tot după război, între anii 1953-1955, Agarici a avut domiciliu forţat în satul Neatârnare, scrie romanialibera.ro.