România Liberă: Cum a ieşit Bucureştiul din avangarda arhitecturii
Un tânăr arhitect român propune un proiect ce poate servi la vindecarea Bucureştiului haotic şi spune că în secolul XIX Capitala era cu un pas înaintea marilor metropole europene. Istoricul Neagu Djuvara crede că „românul a pierdut simţul stilului".
Bogdan Andrei Fezi, doctor în arhitectură al Universităţii „Ion Mincu", propune soluţii de ameliorare urbană a Bucureştiului, lansând un SOS edililor oraşului. Calea care ar trebui urmată este, potrivit tânărului arhitect, cea a tradiţiilor europene, astfel încât visul întrerupt al arhitectului Marcel Iancu să devină realitate. Marcel Iancu, care a marcat avangarda în arhitectura din România, îşi dorea ca în 50 de ani Bucureştiul refăcut să fie „un oraş fericit şi sănătos, un oraş-grădină, cu parcuri şi palate".
Interzicerea derogărilor de la Planul Urbanistic General
Albumul „Bucureştiul european", scris de Bogdan Andrei Fezi (pe baza unei cercetări a Universităţii din Bucureşti) şi apărut recent la Editura Curtea Veche îşi propune analizarea din perspectiva istoriei a arhitecturii şi urbanismului Capitalei, raportând situaţia actuală cu practicile şi obligaţiile europene. Scopul lui este de „a ne scoate din tânguirea perpetuă în legătură cu starea în care se află", a declarat autorul la lansare. Tânărul arhitect impune şapte condiţii de salvare, printre care interzicerea derogărilor de la Planul Urbanistic General, dreptul de consultare publică a cetăţenilor, proiecte atribuite prin concursuri sau întărirea sistemului de control.
Bucureşti, model de urbanism
Pornind de la 1806, cartea bogat ilustrată ajunge la perioada în care Bucureştiul îşi câştigatitulatura de „micul Paris", Bucureştiul european de odinioară, avangardist din mai multe puncte de vedere. La 1834 oraşul era într-o vervă urbanistică, uimind vizitatorii străini. Se porneşte un lung proces de restructurare după modelul european, schimbându-se în primul rând legislaţia. A devansat o serie de metropole ale lumii prin modificarea totală a cursului Dâmboviţei, care inunda frecvent oraşul, s-au creat bulevarde largi, s-au făcut noi parcelări şi au apărut remarcabile lucrări de arhitectură, scrieRomânia Liberă.