Renașterea unui vechi han al Bucureștiului și transformarea lui într-un modern Centru Cultural

Pe 18 septembrie, în Centrul Vechi al Bucureștiului, va avea loc inaugurarea oficială a unui centru cultural demn de o capitală europeană. Vă întrebați probabil unde anume este acest centru... În imobilul care, până în urmă cu ceva timp, era un real pericol pentru oricine trecea pe strada Lipscani:Hanul Gabroveni, aşa cum apare el inventariat în Lista Monumentelor Istorice.

Aici va fi, de acum înainte, noul sediu ARCUB, instituție care, sub patronatul Primăriei Bucureștiului și în parteneriat cu Ministerul Culturii, a făcut posibil ca această clădire uitată și ajunsă în pragul colapsului să revină la viață. Restaurarea și remodelarea acestui monument istoric, făcute cu fonduri norvegiene, au durat aproximativ șase ani, iar ruina a devenit un loc încântător, care atrage deja privirile trecătorilor curioși.

Dar istoria Hanului Gabroveni este pe cât de încâlcită, pe atât de palpitantă;iar odată cu inaugurarea noului sediu ARCUB va fi lansat și un album dedicat monumentului, în care veți descoperi viața cotidiană a negustorilor și a clienților de odinioară şi spaimele trăite de aceștia:cutremure, inundații, incendii, invazii străine și molime. Lucrarea se concentrează pe modul în care clădirea s-a modificat și transformat de-a lungul timpului, începând cu Hănișorul negustorului toptagiu Tudor Hagi Tudorache, continuând cu Hanul Hagi Tudorache, Pasajul Comercial, sediu de bancă, centru comercial, ruină;și, apoi, cum a revenit la viață, schimbându-și destinația comercială într-una culturală.

Fostul Pasaj Comercial îşi propune să devină o instituție modernă a culturii urbane, îmbinând armonios diverse activități culturale precum:conferințe, ateliere, expoziții, proiecții de film etc. Trecând în revistă capacitățile de care dispune imobilul proaspăt renovat regăsim:o sală de spectacole modulară, cu o capacitate de aproximativ 200 locuri;o sală de dans (50 de locuri);o sală studio (50 locuri);trei săli de expoziții;două spații la parter, care vor fi exploatate pentru diverse evenimente culturale;foaierele sălilor;un punct de vânzare destinat turiștilor și tuturor celor dornici să obțină detalii despre București și despre viața culturală a acestui oraș;un restaurant;o cafenea și o librărie. Ultimele menționate se vor amenaja cu timpul.

Recuperarea şi redarea acestei clădiri bucureștenilor reprezintă un model de urmat și pentru alte instituții. ARCUB a reușit astfel să creeze un frumos precedent și să deschidă, sperăm noi, calea spre o normalitate în ceea ce privește modul în care ar trebui tratat patrimoniul în România anului 2014.