Răscoala din 1907 în satul Slobozia Ciorăști

În fondul personal Spiru Haret se află un dosar ce cuprinde memorii ale învățătorilor cu privire la mișcările țărănești din 1907. Dintre acestea, memoriul învățătorului V. Iftimescu din comuna Slobozia Ciorăști, județul Râmnicu-Sărat, pus la dispoziția publicului larg de Arhivele Naționale ale României, împreună cu o fotografie din fondul Institutul de Studii Istorice și Social Politice, ce înfățișează trei țărani asemenea celor la care se face referire în documentul scris.

Memoriul a fost redactat în luna septembrie 1907 și, după o relevantă introducere în care se prezintă starea locuitorilor comunei, sunt descrise evenimentele petrecute în perioada 9-14 martie 1907. Precizăm faptul că localitatea Slobozia Ciorăști se află în apropierea orașului Focșani.

Țăranii din comună „au auzit sau citit prin jurnale” că satele din nordul Moldovei s-au răsculat și, ca urmare a acestui fapt, s-au adunat spontan pe ulița principală, în preajma cârciumilor, fără a face consumație (ANR, SANIC, fond personal Spiru Haret, dosarul 12, fila 58). 

Starea lor de spirit este descrisă de învățătorul din sat care arată că în urma încheierii învoielilor agricole cu proprietarii Vladimir Slăvescu și C. P Nicolescu tensiunea scăzuse și conflictul părea aplanat. Acesta avea însă să reizbucnească după ce locuitorii au primit mesajele transmise de către ștafetele trimise din comuna învecinată, Gugești.

Interesantă este maniera de comunicare a sătenilor în timpul acelor evenimente, după cum remarcabil este și faptul că sătenii din Slobozia Ciorăști s-au înarmat cu furci, lopeți și topoare și au ieșit în afara satului pentru a întâmpina pe țăranii răsculați din Gugești și a-i determina să ocolească localitatea. Satul Slobozia Ciorăști nu a fost incendiat, însă unele acte din primărie au fost distruse de locuitori din Oreavu, cătun care făcea parte din această comună (ANR, SANIC, fond personal Spiru Haret, dosarul 12 , fila 59).

Epilogul este previzibil pentru cititor. Intervenția armatei, reprezentată de două companii din Regimentul 9 Râmnicu-Sărat, a produs victime: un mort și trei răniți, aflați întâmplător în calea trupelor. Autoritățile militare i-au arestat, pe baza unei liste, pe locuitorii bănuiți ca fiind instigatori. 

Acuzații ulterioare au fost îndreptate și împotriva învățătorului V. Iftimescu. În acest context, el redactează acest memoriu în care, pe lângă evenimente, prezintă detalii cu privire la implicarea sa în răscoală, în încercarea de a se apăra. Documentul a fost anexat ulterior unui raport, întocmit de Revizoratul Școlar Râmnicu Sărat, trimis ministrului cultelor și instrucțiunii publice, Spiru Haret, în contextul acuzațiilor ce s-au făcut cu privire la implicarea învățătorilor din sate în mișcările țărănești din 1907.

Citește memoriul învățătorului V. Iftimescu pe pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României.

Foto sus: 1907. Țărani săraci din România (sursa: ANR, SANIC, Institutul de Studii Istorice și Social Politice-Fototeca-Fotografii, fotografia 32/1907)