Povestea dacului care i-a speriat de moarte pe romani. Este bănuit că a complotat și ucis pe Burebista

Unul dintre cei mai de temut adversari ai romanilor a fost regele dac Cotiso. Un personaj misterios care a băgat frica în romani, speriați că acesta ar putea invada Roma. În plus, puternicul rege barbar a fost la un pas de a ajunge ginerele primul împărat roman.

În primul secol I Hr, teritoriul de astăzi al României făcea parte din puternicul regat al lui Burebista, marele basileu dac de la nord de Dunăre. Era una dintre cele mai puternice regate barbare din zona central-estică a Europei,ceea ce-i permitea lui Burebista să intervină chiar și în politica internă a Republicii Romane și totodată să devină un jucător geopolitc regional important, al antichității. În anul 44 îHr, regele Burebista murea, ucis de loviturile asasinilor, la fel ca rivalul său, marele general și om politic roman Iulius Caesar. După moartea lui Burebista, uriașul său regat s-a destrămat, în stăpâniri mai mici, disparate și fără puterea de odiniară. Marea capitală Sarmisegetusa rămăsese nucleu spiritual al triburilor dacice, dar și un mic regat teocratic, condus de marii preoți. Alți basilei, mai puțin importanți stăpâneau peste frânturi din regatul lui Burebista pe tot teritoriul dintre Nistru și Tisa și de la Dunăre la Carpații Păduroși. Unul dintre cele mai puternice regate dacice, rămas după fărâmițarea stăpânirii lui Burebista a fost acel al lui Cotiso, un rege barbar misterios, dar a rămas în istorie ca un adevărat coșmar al romanilor. 

Războinicii lui Cotiso au semănat teroare în provinciile romane

Despre Cotiso nu există foarte multe informații. Tot ceea ce știm despre regele dac aflăm de la autorii antici latini. De exemplu, Florus în ”Războiul cu dacii” scria că romanii aveau mari probleme cu războinicii acestui rege dac. Ori de câte ori avea ocazia, Cotiso pleca în expediții de jaf în provinciile romane, la sud de Dunăre. Prefera expedițiile de iarnă când uriașul fluviu îngheța. Devenise un coșmar al romanilor, imposibil de învins, cel mult obligat să se retragă. Tot de la Florus aflăm că trăia în munți, probabil în cetăți fortificate, după moda dacilor, în zona aproape inexpugnabile, de unde pleca din nou în expediții războinice atacând cu precădere Moesia, deși este foarte probabil să fi atacat și provinciile de la vest de Tisa. Florus ne oferă informații prețioase și despre perioada în care a trăit Cotiso, mai precis, în timpul domniei lui Augustus, primul împărat roman, adică după anul 27 Îhr.

„Dacii trăiesc nedezlipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să se coboare şi să pustiască ţinuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, dacii nu au putut fi înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi”, scria Annaeus Florus, Istoricii cred că acest rege dac a locuit undeva în sud-vestul Daciei, peste un regat desprins din cel al lui Burebista, adică undeva în munții dintre Banat și Oltenia.  ”Cotiso, contemporanul lui Octavian August, pare să fi stăpânit în sud-vestul Daciei”, scria Constantin C. Giurescu în cartea sa ”Istoria Românilor”.

”O invazie a dacilor era o teroare constantă la Roma”

Cotiso era o căpetenie războinică de temut, cu o forță militară importantă. Iar cea mai bună dovadă o reprezintă faptul că, asemeni lui Burebista, s-a implicat în războaiele civile dintre triumvirii romani. În anul 30îHr, înaintea episodului descris de Florus cu expediția punitivă a lui Lentulus, puterea lui Cotiso era la apogeu. Între timp, la Roma, după moartea lui Caesar, puterea în Republică era disputată de Marc Antoniu, mare general roman, prieten al lui Caesar, și Octavian, nepotul lui Caesar. Ambii pretendenți la puterea supremă în Roma și-au disputat prietenia lui Cotiso. Octavian s-a oferit să-i dea lui Cotiso, drept nevastă, pe propria fiică. Adică regele dac ar fi ajuns primul barbar, ginere al unui important patrician roman, viitor împărat.  „A făgăduit-o pe Iulia mai întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geţilor. Tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el pe fiica regelui.”, scria Suetonius, în ”Vieţile Cezarilor”. Cotiso alege însă alianța cu Marc Antoniu, probabil în schimbul unor promisiuni mai consistente.

Ideea că Marc Antoniu s-a aliat cu marele rege dac, a stârnit panică în Roma. Se zvonea că armata dacă va invada Italia și va ataca „Cetatea Eternă”, lucru care de altfel dovedea puterea militară formidabilă a căpeteniei din munții Daciei. „Vestea că dacii s-au aliat cu unul dintre triumviri şi că ar putea invada Roma a stârnit un val de teroare în Italia. ”În timpul luptelor dintre Antoniu şi Octavian, o invazie a dacilor era o teroare constantă asupra Italiei“, se arată în ”Monumentum Ancyranum: The Deeds of Augustus”, editată de Departamentul de Istorie a Universităţii din Pennsylvania. De altfel, această temere a fost enunțată și de Horațius în ”Satire”, precizând că „n-a lipsit mult ca Roma să fie nimicită de dacii cei meşteri în azvârlirea săgeţilor”. Cotiso a mers însă pe carea necâștigătoare, la fel ca Burebista. Marc Antoniu pierde războiul cu Octavian. Regele dac a continuat să facă ce știa el mai bine, să atace la sud de Dunăre. În urma campaniilor de represalii ale romanilor, dacii nu au fost învinși, dar se pare, Cotiso și-ar fi pierdut viața într-o încleștare cu armata romană. „Lasă grijile obşteşti despre cetatea noastră/Armata dacului Cotiso a pierit”, scria poetul Horațius. 

Ucigașul lui Burebista?

Unii presupun că acest rege Cotiso ar fi fost unul dintre cei care ar fi complotat pentru uciderea lui Burebista. Unul dintre acestei tarabostes care doreau să conducă singuri. Probabil nemulțumit de faptul că Burebista impusese o disciplină aparte și nu lăsa căpeteniile dacice să plece în expediții de jaf, în teritorile romane, Cotiso ar fi conspirat și ar fi fost unul dintre ucigașii lui Burebista. Evident, sunt doar presupuneri, fără niciun  fundament documentar, științific. Cert este că aceste Cotiso, stăpânea un regat în zona de sud-vest a Daciei, independent de centrul politic și religios de la Sarmisegetusa și dispunea de o forță militară de temut. Există, de altfel și o controversă privind Cotiso. Sunt specialiști care cred că el este unul și același cu Koson, acel nume care apare pe monezile de aur romane, oferite drept stipendii, adică un fel de taxă de protecție, dacilor, pentru a nu mai invada teritoriile romane.