Posport: Mercenar la echipa condusă de rudele "conducătorului iubit"

Cei din lumea presei sportive suntem obişnuiţi parcă de-o viaţă cu Marian Nedea. După Revoluţie a lucrat ca şofer prin diferite redacţii de sport, iar deplasările cu el rămân memorabile datorită poveştilor de pe vremea când era fotbalist.

Cât a lucrat, însă, n-a acceptat să apară nimic de la el. "Am fost coleg cu mulţi dintre ăştia cu care mă văd şi acum pe stadioane, nu dă bine să mă apuc să spun una sau alta despre ei. Lasă, când oi ieşi la pensie!". Şi a ieşit. Iar poveştile despre Scorniceştiul lui Ceauşescu, unde a apărat patru ani, din 1979 şi până în 1983, sunt la fel de savuroase ca pe vremea deplasărilor prin ţară.

Cum a ajuns să joace la echipa din satul "iubitului conducător"? "Păi, datorită lui Dumitru Dragomir, care era preşedinte la Viitorul Scorniceşti. Tocmai se terminase campionatul, ei promovaseră în Divizia A, iar eu aşteptam să fiu legitimat la Autobuzul, în Divizia B. Eram cu nişte băieţi de la Autobuzul, la restaurant, la «Berlin», când a apărut ca din întâmplare şi Dragomir. A făcut cinste cu o navetă de bere, după care mi-a făcut cu ochiul, să vin mai de-o parte. M-a întrebat direct cât vreau ca să vin la Scorniceşti, că aveau nevoie de încă un portar. I-am cerut 40.000 de lei, până la urmă mi-a dat 30.000. După vacanţă, când am ajuns la Scorniceşti, îmi venea să-mi dau cu pumnii în cap că am acceptat să merg acolo. Nu era o stradă asfaltată, numai noroaie, mizerie. Mi-a trecut însă repede când am văzut ce bani erau! Rai pentru fotbalişti, nu alta. De fapt, de-asta au venit şi au stat atâţia fotbalişti buni acolo, pentru bani. Am fost o echipă de mercenari", povesteşte Nedea în prosport.ro.