O piesă veche şi valoroasă: carul din lemn pentru transportat vin
Muzeul „Arta Lemnului”din Câmpulung Moldovenesc adăposteşte o colecţie etnografică unică:aceasta prezintă vechi obiecte ţărăneşti din lemn, existente pe meleagurile străvechi ale Obcinilor Bucovinei. În acest vast patrimoniu se face remarcat un exponat deosebit prin vechime şi valoare:un car mare din lemn, piesă datând din secolul al XVI-lea, utilizat pentru transportul vinului.
Înfiinţat în perioada interbelică şi având la bază colecţia particulară a profesorului Ion Ştefureac de la Şcoala de Arte şi Meserii din Câmpulung, Bucovina, muzeul deţine astăzi peste 15.000 de piese, predominante fiind cele referitoare la civilizaţia lemnului şi portul popular. De altfel, cea mai mare parte a pieselor prezentate în circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, de brad şi foioase. Muzeul „Arta Lemnului” surprinde prin valori de neegalat, prin unicitatea unor piese relevând măiestria meşterilor populari în prelucrarea lemnului şi nu numai. Plecând de la arta şi civilizaţia lemnului, de la uneltele de prelucrare a lemnului, se ajunge la prezentarea inventarului ocupaţiilor tradiţionale – vânătoare, pescuit, albinărit, păstorit, dar şi la obiecte de uz casnic şi de mobilier ţărănesc. Între acestea, un exponat deosebit:un car mare din lemn.
Carul avea trei proprietari
Construit şi utilizat în secolul al XVI-lea pentru transportul vinului, carul din lemn reprezintă o adevărată inovaţie în transportarea „preţioasei” licori. Pentru că ţăranii din zona Obcinelor Bucovinei asigurau paza contra năvălirilor tătărăşti (vezi toponimele:„drumul tătarilor”, „plaiul tătarilor”, „piatra străjii”), ei erau tot timpul liberi, având statutul de vânători domneşti şi, de aici, multe alte privilegii. Unul dintre acestea avea o adevărată miză economică:ei nu trebuiau să plătească taxe vamale (tultul) pentru transportul vinului dintr-o pârcălăbie în alta.
Carul mare din lemn prezent în patrimoniul muzeului era folosit la transportul unui butoi de 300/400 de litri de vin;carul era tras de două perechi de boi şi cu el se aducea vin în zona Bucovinei tocmai din părţile Odobeştiului. La vama de la Târgul Trotuşului, ţăranii din Bucovina nu plăteau acele taxe de drum. Interesant e faptul că piesa a fost achiziţionată separat, de la trei proprietari. Aceştia nu puteau utiliza carul decât în consens, stabilindu-se de comun acord datele „călătoriei de afaceri”. Ceea ce face piesa remarcabilă este construcţia roţilor, care nu aveau raful (legătura) de fier, ci erau legate în cepuri din lemn, dând astfel posibilitatea mulării roţilor după denivelările drumului;vinul trebuia transportat lin, pentru a nu-şi pierde calităţile.
Şah cu personaje din basmele româneşti
În afara expoziţiilor de bază ale muzeului există şi o secţie în aer liber, care cuprinde nouă monumente de arhitectură, printre care se evidenţiază Casa „Latiş” din Câmpulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, şi Casa „Huţulă” din Ciumârna. De altfel, întreaga expoziţie, pavilionară şi în aer liber, poarta amprenta frumosului, a gustului pentru detalii ornamentale fine, armonioase, ce dovedesc un gust desăvârşit al creatorului anonim. Muzeul mai deţine o secţie în comuna Fundu Moldovei, o donaţie a familiei Andronicescu, care cuprinde, în afară de casa propriu-zisă, făcută special pentru muzeu, şi o impresionantă colecţie de obiecte. Un punct de atracţie pentru iubitorii de şah îl constituie placa din curtea muzeului, care se întinde pe 100 de metri pătraţi şi care oferă posibilitatea turiştilor să joace şah cu piese reprezentând figuri din basmele româneşti, în mărime naturală.
Muzeul „Arta Lemnului”
Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, a fost înfiinţat la 1 iunie 1936. Colecţiile muzeului sunt cuprinse în 20 de săli (două de expoziţii temporare), unde exponatele vorbesc simţurilor cu pasiunea pe care meşterii locali au ştiut s-o transmită lemnului:emoţia artistică, o anumită sensibilitate înscrisă în lemn, căci Câmpulung Moldovenesc a fost şi este un centru al civilizaţiei lemnului, relevând varietatea ocupaţiilor localnicilor de pe plaiurile Rarăului şi Giumalăului. Bogăţia şi varietatea pieselor de colecţie din secolele XVIII-XX, însoţite de hărţi, desene, fotografii şi planşe, prezintă tradiţia meşterilor în prelucrarea lemnului. Muzeul poate fi vizitat zilnic între orele 9-17. Taxa de vizitare este de 1 leu pentru elevi şi studenţi şi 3 lei pentru adulţi. Preţul biletului nu cuprinde taxa de ghidaj.