Muzeul Hărţilor şi Cărţii Vechi

Printre cele aproximativ 900 de piese ale Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti se numără şi harta Daciei, realizată de cartograful olandez Abraham Ortelius la Anvers, în jurul anului 1595.

Adevărată operă de artă, migălită şi colorată, harta Daciei a fost inclusă de Ortelius în secţiunea istorică a atlasului „Theatrum Orbis Terrarum” (Teatrul Lumii). Potrivit informaţiilor cuprinse în albumul „Descriptio Romaniae”, harta e gravată în aramă colorată de mână, iar textul explicativ e în limba latină. Ea cuprinde populaţiile stabilite pe teritoriul Daciei, Vatra Dacilor, precum şi dreapta Dunării, teritoriu ocupat şi controlat în cea mai mare parte de daco-geţi. Legenda hărţii din stânga jos („cartuşul”, în limbaj de specialitate) inventariază localităţile dacice, apele şi munţii cu vechile lor denumiri.

Versuri din Ovidiu

În dreapta sus se precizează că Abraham Ortelius este bibliotecar la curtea ducelui de Bavaria, iar în dreapta jos sunt patru versuri din „Ponticele” lui Ovidiu. „Ortelius, savant al timpului său, mare ebraist, mare colecţionar de antichităţi, ne arată nouă că are şi cunoştinţe poetice şi introduce o strofă din Ovidiu, care fusese exilat la Tomis. Ce spune Ovidiu? «Pe Istru înţepenit de ger/Trec daci cu sarice miţoase/Îngheaţă vinul în pahare/Îngheaţă apa la răstoace»”, precizează profesorul Ion Ciortan, de la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi şi unul dintre autorii albumului „Descriptio Romaniae”.

Privită cu atenţie, harta lui Ortelius cuprinde şi o însemnare scurtă, în trei rânduri, plasată în zona cetăţii Sarmisegetuza:„Sargetia flu in quo Decebalus rex thesauros suos occultaverat”, adică „râul Sargetia, în care regele Decebal şi-a îngropat comoara”. Potrivit istoricului antic Dio Cassius, Decebal abătuse râul Sargetia cu ajutorul unor prizonieri şi săpase o groapă pe locul fostei albii. „A pus în ea o mulţime de aur şi argint, precum şi alte lucruri foarte preţioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar după aceea a adus râul din nou în albia lui. Tot cu prizonierii a pus în siguranţă, în peşteri, veşminte şi alte lucruri mai puţin preţioase. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întâmplate, a fost luat prizonier (n.r. – de romani) şi a dat în vileag toate acestea”.