Mofturi de viţă nobilă: Regina Maria purta haine Chanel, boierii ieşeni cheltuiau averi pe trăsuri de lux, baronul Brukenthal adora delicatesele din Viena

Parfumuri scumpe, genţi de mii de euro, băuturi rare sau pasiuni exhibiţioniste sunt câteva dintre mofturile omului modern. În vremuri apuse, când cei de viţă nobilă îşi duceau traiul în raza unor rigori ferme, specifice nobilimii, altele erau dorinţele oamenilor aleşi. Adevarul.ro vă trimite în lumea pretenţiilor de rang înalt, printre patima jocurilor de noroc şi delicatesuri rare, între bijuterii de lux şi haine fastuoase.

Pasiunea pentru bijuterii de lux, pentru piese vestimentare scumpe erau câteva dintre mofturile uneia dintre cele mai iubite femei din România:Regina Maria. Înspre vestul ţării mofturile se transformau în pofte gastronomice alese, pe masa baronului Sibiului Samuel von Brukenthal găsindu-se numai produse rare, aduse din Europa Occidentală. O altă parte a nobilimii româneşti se învârtea între patima jocurilor de noroc şi izolare.

Regina Maria avea doar 17 ani când a venit în România şi a trebuit să se descurce într-o lume a bărbaţilor, unde nu avea voie să facă mai nimic. Sentimentală din fire, regina a evadat de la tot ce însemna statutul de regina şi s-a refugiat în pasiunile sale. Pictura, grădinăritul, scrisul, călătoriile, călăria, au constituit activităţile care au preocupat-o pe Regina Maria de-a lungul timpului.

Slăbiciunea suveranei erau piesele vestimentare scumpe şi bijuteriile fine. Orice apariţie a sa nu putea fi trecută cu vederea, iar regina iniţia toate demersurile în acest scop.

Produse rare la masa baronului de legendă al Sibiului Samuel von Brukenthal

O adevărată cultură gastronomică a fost practicată în palatul care găzduieşte astăzi unul din cele mai mari muzee ale României. Baronul prefera ingredientele proaspete, aduse de la moşia de la Avrig, apa de izvor de la Răşinari dar şi cele mai fine produse de patiserie, aduse tocmai de la Viena.

Samuel von Brukenthal a practicat în palatul de la Sibiu o adevărată cultură gastronomică, acesta creând meniuri speciale pentru seratele sale.

Patima principelui Alexandru Karagheorghevici, fostul rege al Serbiei:jocurile de noroc

Principele Alexandru Karagheorghevici, fostul rege al Serbiei, a trăit într-o comună din judeţul Arad care o perioadă i-a purtat numele. Este vorba despre Bocsig, aflată la aproximativ 60 de kilometric de municipiul Arad. Patima pentru jocul de cărţi l-a făcut, însă, pe principe să piardă întreg domeniul de la Bocsig.

Elisabeta de România, prinţesa capricioasă care s-a retras la conacul din Banloc

Elisabeta, fiica cea mare a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria şi sora lui Carol al II-lea, a fost denumită “una dintre cele mai ciudate printese din Regatul român”. Ea a devenit regina Greciei în anul 1922, după căsătoria cu George al Greciei, însă divorţează destul de repede şi se întoarce în ţară.

Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, s-a refugiat la conacul grofului Karatsonyi, din Banloc (judeţul Timiş), unde a locuit până când a trebuit să plece în exil.

Să încălzeşti o cameră din palatul regal, un moft

Istoricii spun că în anii 1800 era foarte greu să încălzeşti o încăpere. O istorioară rămasă după una dintre vizitele împăratului Francisc I confirmă că în secolul al XIX-lea asigurarea căldurii, care azi e floare la ureche, era o dificultate.

Istoricul clujean Tudor Sălăgean povesteşte că, în vizita sa, Francisc I ar fi comparat greutatea cu care se încălzeşte o cameră cu cea a conducerii unui imperiu. Camerele palatului sunt mari, cu tavan înalt.

Trăsuri de lux, la preţuri de moşie

Pasiunea pentru un mijloc de transport deosebit de al celorlalţi semeni nu e de ieri de azi. În secolul XIX, cei mai bogaţi boieri ai Iaşului plăteau şi contravaloarea unei moşii pentru o trăsură cât mai cochetă. Poate mai mult decât dau bogaţii de astăzi, raportându-ne la vremuri, pe un bolid de lux.

În perioada romantică a secolului XIX, Capitala Moldovei era populată de mai multe familii boiereşti, a căror averi erau colosale. Aceste familii, cum au fost cele ale Sturzeştilor, Cantacuzinilor, Mavrocordaţilor, Rosetteştilor, Ghikuleştilor, Catargiilor, Moruzzeştilor, Mavrogheniilor, Callimachilor, Balşilor, îşi permiteau să cheltuie sume impresionante pentru acea vreme pentru a-şi îndeplini orice moft.

Conac acoperit cu bănuţi de aur, la Slobozia

Conacul boierului Bolomey din Cosâmbeşti a fost construit aproape de sfârşitul secolului XIX-lea de familia Gheţu, cu ajutorul unor mari maeştri italieni în ale arhitecturii. În anul 1932, boierul Constantin Bolome părăseşte Elveţia pentru a se muta la Cosâmbeşti, cumpărând asftel impunătorul conac.

Imediat după ce a ajuns la Cosâmbeşti, boierul Bolomey a reprezentat o sursă inepuizabilă de legende locale.Toate vorbeau despre extravaganţa pe care Bolomey o afişa.

Sursa:Adevărul.ro-La acest articol au contribuit Mădălina Mihalache, Ramona Găină, Claudia Untaru, Ştefan Both, Florina Pop, Ionuţ Benea, Mădălin Sofronie