Mitul populării Groenlandei de către vikingi, demontat de o nouă teorie

Până nu demult, istoricii credeau că războinicii vikingi au ajuns și au populat sudul Groenlandei pentru că au găsit aici o zonă propice dezvoltării agriculturii. Însuşi numele pe care nordicii l-au dat ţinutului descoperit face referire la acest lucru: Groenland = Ţinutul Verde. Noi dovezi par să infirme teoriile oamenilor de ştiinţă. În fapt există dovezi științifice care atestă că încălzirea de la începutul Evului Mediu nu s-a reflectat și în clima Groenlandei, precizează iflscience.com.

Cercetători din cadrul Universităţii din Columbia, SUA, coordonaţi de profesorul Nicolas Young, au prelevat mostre de beriliu din rocile lăsate în urmă de gheţari, în timpul retragerii acestora. Aceste probe dovedesc cât de mult au fost expuse rocile la radiaţiile provenite din spaţiul cosmic. Young a ales să preleveze probe din locurile unde se crede că au fost stabilite cele mai vechi colonii din Groenlanda.

Conform unei teorii des vehiculată în lumea ştiinţifică, la începutul Evului Mediu,  975 d.Hr. până în 1275 d.Hr,  Europa a trecut printr-o perioadă cu climă rece, cunoscută sub numele de "Mica Epocă de Gheaţă". Acesta ar fi fost motivul pentru care o parte a populaţiei scandinave a părăsit nordul Europei, în căutarea unor zone unde putea fi practicată agricultura. Legendele vikinge susţin acest lucru, cele referitoare la Groenlanda menţionând faptul că primul navigator ajuns pe tărâm groenlandez a fost norvegianul cunoscut sub numele de Erik cel Roşu.

Rezultatele cercetărilor conduse de Nicolas Young demontează celebrul mit din epoca medievală. Chiar dacă este posibil ca navigatorul şi ceilalţi marinari să fi ajuns primii în Groenlanda, mai mult ca sigur că ei nu au găsit un ţinut atât de primitor pe cât se vehicula la acea vreme. Probele analizate de către cercetătorii americani au arătat faptul că gheţarii din sudul Groenlandei erau cu mult mai extinşi decât se credea până acum.

Cel mai probabil, războinicii nord-europen nu găsit în Groenlanda un loc tocmai primitor, ci mai degrabă spaţii de dimensiuni reduse unde se puteau stabili. Norvegienii au rămas aici până în secolul al XV-lea, iar din 1664, teritoriul intră în posesia regilor danezi.