Misterul scufundării navei Rostok

Unul din cele mai importante accidente navale de pe canalul Sulina a fost esuarea navei Rostok, la 2 septembrie 1991 in dreptul localitatii Partizani. Timp de 15 ani cat a durat scoaterea ei la suprafata si eliberarea canalului navigabil, localitatea a fost un punct de interes pentru mass media, politicieni, precum si pentru firmele grecesti, americane si olandeze, care au lucrat aici.

Esuarea Navei Rostok in satul Partizani este invaluita intr-un mister, care a dat nastere mai multor ipoteze privind aceasta catastrofa, care se pare ca fost premeditata, pentru a forta inceperea lucrarilor pe o ruta alternativa de navigatie. Este vorba de amenajarea canalului Bastroe, canal care avea sa lege Dunarea de Marea Neagra, ca alternativa la canalul Sulina. Acest canal a fost folosit de URSS pana in 1957, cand Dunarea l-a colmatat definitiv.

Pentru a intelege mai bine acest aspect trebuie stiut ca nava ucraineana Rostok era una veche, aflata la sfarsitul perioadei de exploatare, fabricata la santierul naval Heztun Rostok, din fosta Republica Democrata Germana. Ea pleaca din portul ucrainiean Reni spre Tunisia, cu produse sidelurgice, in special fier beton, avand o incarcatura de peste 5000 de tone. Nava cu o lungime de 117 m si o greutate de 5657 TDW bloca canalul pe toata latimea lui. Esuarea ei s-a facut perpendicular pe bratul Sulina, in dreptul milei 31, fara a se inregistra victime omenesti. Imediat dupa esuare a existat pericolul ruperii digului din satul Partizani, care era spalat de fluviul Dunarea intr-un ritm alert.

A fost remediata aceasta situatie prin aducerea imediata a unui ceam de piatra care a inlaturat acest pericol. Blocarea Dunarii a lasat captive numeroase vase, in aval de Sulina, printre care si vaporul de pasageri care facea curse Tulcea-Sulina. Locuitorii erau nevoiti sa traverseze pe jos satul pentru a se imbarca de pe un vapor pe altul, pentru a-si continua drumul. Timp de un an de zile localitatile din aval de Partizani au fost aprovizionate pe cale terestra prin satul nostru, pana in 1992, cand s-a luat decizia largirii canalului Sulina pentru a se face loc trecerii vaselor comerciale.

Pentru aceasta curbura de 500 de metri a fost nevoie de distrugerea unor case din Ilganii de Sus si stramutarea populatiei in partea de V a satului, unde li s-au construit case noi. Aceasta oprire a circulatiei pe canalul Sulina, a insemnat pierderi de zeci de milioane de dolari pentru statul roman. In tot acest timp, al blocarii canalului, o parte din vapoarele comerciale au folosit Canalul Dunare-Marea Neagra, unde distanta si costurile erau mult mai mari. Pentru eliberarea canalului s-a facut un contract de ranfluare cu firma greceasca Drossinos Elefterios, in anul 1994, dar aceasta nu a reusit, dupa indelungi incercari, sa miste nava de la locul ei.

Lucrarile au fost abandonate pana in anul 2004, cand autoritatile romane, alarmate ca Ucraina inaugura prima faza a canalului Bastroe, reincep licitatia pentru scoaterea epavei. Lucrarile sunt castigate de consorţiul format din firmele:Multraship (Olanda), Titan (SUA), Deltacons (România), care reusesc dupa indelungi eforturi taierea si scoaterea pe bucati a navei Rostok, la 30 noiembrie 2005, dupa 15 ani. Firma americana a devenit de notorietate dupa ce a scos la suprafata submarinul nuclear Kursk, iar nava Rostok a fost scoasa la suprafata prin aceeasi metoda.

Pentru scoaterea acestei nave a fost nevoie si de sacrificii umane, un numar de trei scafandri pierzandu-si viata in timpul acestor lucrari, John Whitekettle (S.U.A.), Anthony James Eke(Anglia). In memoria lor s-a ridicat pe malul drept al Dunarii un frumos monument, chiar in dreptul esuarii navei Rostok.

MOTOC CORNELIU

Tulcea-2014

cornel.motoc@gmail.com