Masca de cavalerie de la Gilău

Masca de cavalerie de la Gilău a fost confecționată din tablă de bronz și reprezintă portretul unei femei cu o diademă și o lunula (semilună) pe frunte. În dreptul ochilor, al nărilor și al gurii este prevăzută cu fante. Inițial, masca fusese atașată prin curele de piele unui coif de fier, din care nu s-au păstrat, din pricina acidității solului, decât câteva fragmente foarte mici.

Piesa (24x20 cm) a fost descoperită în 1980, în timpul săpăturilor efectuate de arheologul Dan Isac în zona unei porți laterale (porta principalis dextra) a castrului auxiliar de cavalerie de la Gilău (jud. Cluj), garnizoana trupei ala Siliana. Descoperită chiar pe fundul șanțului castrului, ipoteza unei depuneri rituale nu poate fi exclusă. Pe baza analogiilor și a contextului de descoperire, piesa se poate data în a doua jumătate a secolului II p.Chr.

În întreg Imperiul Roman se cunosc mai mult de 100 de măști sau coifuri cu măști, mai mult sau mai puțin fragmentare, descoperite în general de-a lungul Rinului și al Dunării. Acestea se datează din secolul I până în secolul III p.Chr. De pe teritoriul României mai sunt cunoscute alte trei descoperiri de acest gen: două măști feminine, recuperate din albia râului Olt (în dreptul localităților Cincșor și Reșca-Romula), aparținând Daciei, și un coif cu mască, tot feminină, găsit în cimitirul antic de la Ostrov-Durostorum (jud. Constanța), aparținând Moesiei Inferior.

Coifurile cu mască erau folosite exclusiv de trupele de cavalerie, dar nu în luptă, limitând considerabil vederea periferică, ci în cadrul unor exerciții ritualizate, desfășurate în fața unui public. Se știe, de exemplu, că împăratul Hadrian a asistat la o astfel de demonstrație pusă în scenă de armata romană din nordul Africii cu ocazia vizitei sale din anul 128 p.Chr.

Nu se cunoaște denumirea latină a acestor exerciții, dar știm că în greacă se numeau hippika gymnasia („antrenamente de cavalerie”), grație lui Flavius Arrianus, guvernator al Cappadociei în vremea împăratului Hadrian. De altfel, tratatul acestuia, Techne Taktika, este și unica sursă privind utilizarea coifurilor cu mască de către romani. Pentru că măștile descoperite reprezintă figuri de bărbați și de femei, cercetătorii presupun că, în cadrul acestor adevărate demonstrații de îndemânare, călăreții jucau rolurile de greci, amazoane și troieni.

Masca de cavalerie descoperită la Gilău a inspirat noul logo al  Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT). 

Acest text este un fragment din articolul „Călătorie în Dacia romană. Piese din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca”, publicat în numărul 226 al revistei Historia, disponibil în format digital, pe platforma paydemic.com.