Marea Criza Economica 1929 – 1933 / Povestea memorabila a marelui faliment al lui Credit-Anstalt, banca familiei Rotschild

Atunci cand privim la ceea ce se intampla astazi in zona euro si la problemele sistemului bancar ni se pare foarte tentanta o incursiune in istorie. Oare ceilalti, intr-o alta epoca, ei cum s-au descurcat in timpul crizelor economice? Ei cum au supravietuit? Au supravietuit?Intre economie si istorie exista o foarte stransa legatura. Daca ar fi sa ne intoarcem in timp, am putea-o face in mai 1931, atunci cand a falimentat cea mai mare banca a Austriei.Credit-Anstalt a fost fondata de membrii faimoasei familii Rothschild in anul 1855 si a fost cea mai importanta institutie financiara a imperiului austro-ungar. Falimentul sau a atras dupa sine prabusirea altor banci importante din Austria si din Germania.Pentru a intra in subiect, cel mai bine ar fi sa stabilim contextul politic si economic al acelor vremuri. Primul Razboi Mondial abia se terminase, cu Germania si Austria printre marii perdanti.In timpul Marii Depresiuni, Franta era a doua natiune care avea cele mai mari rezerve de aur, dupa SUA. Inainte ca Credit Anstalt sa se prabuseasca, francezii o duceau oarecum bine, spre deosebire de alte state europene.Franta, desi era puternica financiar, nu era tocmai innebunita ca sa salveze Germania, tara care trebuia sa isi plateasca reparatiile de razboi, care isi provocase o data insolventa in 1924 si care avea sa isi declare falimentul la inceputul anilor ’30. Pe de alta parte, francezii stiau ca germanii nu isi vor plati niciodata reparatiile de razboi si au incercat prin orice metoda sa isi recupereze banii, ocupand chiar, pentru o perioada, Bazinul Ruhr.Atunci cand Herbert Hoover a decis sa anunte vacanta bancara si sa-i scuteasca pe germani, practic, unilateral, pentru un an, de la plata datoriilor, francezii au innebunit de nervi. Atunci cand Reichsbank-ul a cerut ajutor Frantei, nemtii l-au primit, dar limitat si cu o serie de conditii de respectat. Ofensati, germanii au catalogat drept santaj politic miscarea francezilor .

Austria era o tara cu un Produs Intern Brut mai mic de 10 ori fata de cel al Germaniei. Credit-Anstalt era cea mai importanta banca din Imperiul Austro-Ungar si, chiar si dupa destramarea sa, banca si-a continuat afacerile fara sa isi dea seama ca lumea se schimbase.

Brusc, mult mai multi creditori locali primeau dealuri din ce in ce mai bune, lasand banca cu o serie de imprumuturi pe care nicio alta banca nu ar fi putut sa le contracteze.

Intre anii ’21 – ’23, pretul unei sticle de bere ajunsese la 4 miliarde de marci germane. Atat de ridicat era nivelul inflatiei. Austria se sprijinea pe un imprumut luat de la Liga Natiunilor iar bugetul Austriei era supervizat de un olandez. Planurile sale se concentrau in jurul maririi de taxe, reducerilor cheltuielilor guvernamentale si reducerea salariilor, a pensiilor si a locurilor de munca. Masuri de austeritate pe care cu totii le-am simtit in zilele noastre pe propria piele.

Regulatorii bancari devenisera, in schimb, invizibili. Ei se limitau doar la a cere o data pe an bilanturile contabile si sa vada balanta de plati. Acest lucru trebuia sa fie facut o data la sase luni. Pe masura ce alte banci mai slabe cadeau ca mustele, Credit-Anstalt le prelua intr-o tentativa de salvare la presiunile regulatorilor financiari, devenind din ce in ce mai putin profitabila.

Punctul culminant s-a produs in mai 1931, atunci cand directorul unei banci, pe numele sau Zoltan Hajdu, a refuzat sa semneze bilanturile contabile ale lui Credit-Anstalt fara o evaluare completa a activelor bancii.

Atunci, a inceput sfarsitul pentru Credit-Anstalt care a raportat pierderi saptamani la randul. Deponentii au luat cu asalt portile bancii pentru a-si recupera banii. Guvernul austriac a sarit in ajutor ca sa garanteze depozitele bancare si toate datoriile sale, insa nu avea nici macar experienta americanilor si a lor Rezerva Federala, asa ca ajutorul a fost mult prea limitat si a venit, oricum, mult prea tarziu.

Pentru a salva Credit-Anstalt, Austria a primit un ajutor minuscul de la Banca de Reglementari Internationale si o alta suma de bani de la filiala britanica a familiei Rothschild. Nimic nu s-a mai putut face.

Prabusirea celor de la Credit-Anstalt a atras dupa sine falimentul bancii Danatbank, care era cea de-a doua institutie financiara a Germaniei. Data de 13 iulie i-a fost fatala atunci cand, asediata de deponentii disperati care voiau sa isi retraga banii, a trebuit sa arunce prosopul. Germania a impus apoi o vacanta bancara de doua zile iar modelul a fost preluat si de alte tari din Europa care si-au vazut bancile ruinate. Bancile din Amsterdam si din Varsovia au fost urmatoarele pe harta falimentului european.

Criza economica din Austria, provocata de acest mare faliment, a contribuit la nasterea unui conflict dur intre socialisti si fascisti, in 1934. In ’38, atunci cand nazistii au ocupat Austria, Hitler a fost primit cu urale de multimea adunata in Viena. Asa ca, indirect, colapsul acestei banci a contribuit la deschiderea unui drum intunecat in istoria Europei si, apoi, a lumii intregi. 

Sursa: europolitics.ro