Locul din România în care accesul femeilor este interzis
Deși poate părea greu de crezut, în România există un loc în care accesul femeilor este interzis. Este vorba despre Mănăstirea Frăsinei, din localitatea Muereasca, județul Vâlcea. Lăcașul de cult este destinat exclusiv călugărilor şi credincioşilor de sex masculin care vin să se reculeagă. Restricţia pentru femei a fost lăsată de Sfântul Ierarh Calinic, care a vizitat mănăstirea în secolul al XIX-lea şi a decis ca aici să nu se mănânce niciodată carne şi să nu calce vreodată picior de femeie.
Cele ce vor îndrazni a trece, să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, garbavia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867.
Această interdicție nu are un temei legal, dar foarte multe femei evită să calce pragul Mănăstirii din cauza legendelor legate de blestemul sfântului Calinic. Potrivit localnicilor toate femeile care au încălcat acestă interdicție au fost pedepsite, cu excepția fetei unui păstor din zonă. Aceasta a călcat fără să își dea seamă pe pășunile din jurul Mănăstirei Frăsinei. Se spune că aceasta s-a îmbolnăvit de epilepsie, dar a fost vindecată de Sfânt deoarece a încălcat interdicția fără intenție.
Femeilor le este interzis accesul la mai puțin de doi kilometri de Mănăstirea Frăsinei. Credincioasele care doresc să se spovedească sau să asiste la slujbele oficiate de preoții de la mănăstire pot merge la noua biserică. Acolo se țin slujbe în zilele de sărbătoare și duminica. În restul timpului, doi călugări au sarcina de a le asigura mâncarea și cazarea (gratuit) femeilor aflate în tranzit prin zonă.
Mănăstirea Frăsinei mai este cunoscută și pentru faptul că a fost unica mănăstire a cărei avere nu a fost secularizată. Prin legea din 13 decembrie 1863 a fost hotărâtă scoaterea la licitație a atelajelor și vitelor, dar Sfântul Calinic a intervenit pe lângă Nicolae Krețulescu, salvând bunurile mănăstirii. Povestea s-a repetat și în cazul arendării vetrei Mănăstirei Frăsinei.