LIVE, ora 11.00, Dezbatere HISTORIA: Când România a atacat Bulgaria

Cei mai mulţi lăudau intervenţia energică a României, în timp ce agenţii lor încercau să intervină pe lângă rege, prim-ministru sau alţi politicieni în favoarea intereselor lor sau ale protejaţilor lor. Participarea victorioasă la acest război Balcanic a asigurat României poziţia mult-visată de către politicienii noştri, cea de putere regională, care şi-a impus obiectivele strategice şi politice:stăpânirea asupra Cadrilaterului şi recunoaşterea drepturilor culturale pentru aromâni.

Descris în epocă drept „o mare faptă de vitejie” a armatei regale şi un succes major al diplomaţiei româneşti, evenimentul va atrage după sine, în scurt timp, o sumedenie de consecinţe nefaste. Care au fost aceste consecinţe? Ce raţiuni au determinat România să ocupe Cadrilaterul? Cum a devenit această regiune o piatră de moară la gâtul ţării?

Au răspuns la aceste întrebări, dar şi la multe altele, istoricii Florin Şperlea, Manuel Stănescu şi Ciprian Plăiaşu, editor Historia, într-o dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă.

Cele mai importante declaraţii:

„Cred că e important să configurăm raţiunea pentru care aceste războaie s-au întâmplat. Este o zonă în care avem de a face cu un reflux al Imperiului Otoman. Turcii asediază Viena chiar târziu şi evident că acest reflux înseamnă o presiune pe care o exercită alte două mari puteri:Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Ţarist. Independenţa Bulgariei se petrece destul de târziu, s-a proclamat independenţa în 1808.“

„Trebuie să înţelegem că anul 1913 reprezintă prima orientare destul de clară a României spre Antanta, România fiind legată de tratate înţelege că rolul ei este mai aproape de politica Antantei. Justificarea României de intrare în război a fost de menţinere a statului, e clar că România a intrat în conflict după consultări, nu cred că ar fi intrat din proprie iniţiativă. Armata română a mobilizat 600.000 de oameni, vorbim de România mică, în campanie au participat cinci corpuri de armată, în jur de 200.000 de oameni care au trecut Dunărea. 

Armata Română era în viziunea lui Carol subordonată intereselor majore ale puterilor centrale. Această atitudine este a unui om născut în Germania şi care ascultă opiniile Consiliului de Coroană şi nu-şi impune propriul punct de vedere.“ 

„Trebuie să vedem războiul din presă ca unul spectaculos faţă de cel de pe teren. De unde porneşte ura noastră faţă de bulgari. La un moment dat se pierde Basarabia, Imperiul Otoman cedează Basarabia Rusiei, în momentul în care se realizează Unirea noi aveam cele trei judeţe din sudul Basarabiei. În urma conflictului din 1878 se trezeşte Carol că este în poziţie de război cu fostul lui aliat, Rusia. Atunci se realizează centura, toate lucrurile sunt construite împotriva ruşilor, Carol a fost mereu împotriva ruşilor. Dobrogea nu a fost niciodată românească, ea a fost introdusă în discursul naţionalist românesc ca şi cum ar fi fost a noastră, în 1878 când o primim este un mozaic etnic, atunci şi românii şi bulgarii spun că este a lor.“ 

„Imaginea în ţară este glorioasă, presa exultă, dar la faţa locului situaţia este mult diferită, armata română pierde bătălia cu holera, cel puţin 1000 de oameni au pierit seceraţi de holeră.“ 

„Unul dintre motivele pentru care holera s-a răspândit este decizia lui Carol ca trupele să se oprească în defilee, în locuri stâmte, înainte de a ajunge în Sofia. Mai multe materiale de presă au spus că epidemia a fost adusă de armata română, dar focarul exista deja în Bulgaria.“ 

„Carol după război a avut două subiecte, el a cerut anchetă în mod special pentru logistică şi pentru corpul sanitar.“

„Presa din România şi imaginea campaniei din 1913 cred că a influenţat negativ ceea ce s-a întâmplat mai târziu.“ 

„La un moment dat populaţia Vlahiei de altădată constituie un fel de monedă de schimb cu Cadrilaterul. Această populaţie a fost susţinută de românii de la nord de Dunăre, pentru această populaţie s-a investit mult, dar au fost şi cei sacrificaţi, românii şi-au dorit foarte mult Cadrilaterul, deşi ei luptaseră şi pentru dreptul minorităţilor. Pentru ceea ce au luptat foarte mult în anii de dinainte, au renunţat foarte uşor pentru aceste două provincii. Aromânii au o influenţă mare în istoria noastră, cel mai celebru cimitir din Bucureşti este cimitirul Bellu, el este o donaţie a unei familii de aromâni, ei au fost populaţia care a avut de suferit din acest război, ulterior mulţi au venit în Cadrilater unde s-au întâlnit cu bulgarii şi unde au izbucnit conflicte, de aici tot conflictul cu bulgarii care va escala în 1916 când aceşti aromâni trebuie să treacă Dunărea. Între anii 1908-1911 sunt multe jafuri şi sate arse ale aromânilor de către greci, motivul pentru care românii au întrerupt relaţiile cu Grecia.“ 

„La Bucureşti toată lumea exulta, toată lumea prezenta victoria României, lucrurile pe hârtie arătau un pic diferit, într-adevăr obţinusem Cadrilaterul, mai mult în presă am ieşit victorioşi, pentru că la mai puţin de trei ani avem dezastrul de la Turtucaia, care a constituit o înfrângere absolut dezastruoasă“

„Monarhiile română şi bulgară erau germane amândouă şi, iniţial, erau în aceeaşi alianţă cu puterile centrale, între ei se ajunge la conflict, iar acest conflict se traduce în luarea Cadrilaterului, iar de partea bulgară rămâne un resentiment.“

„Bulgaria a ieşit din al doilea război balcanic înfrântă şi era noraml să se reorienteze spre marile puteri care îi puteau oferi un sprijin, atunci a fost firească ieşirea Bulgariei din zona de influenţă a Rusiei şi orientarea către spaţiul german.“

„România după negocierile din 1940 a înţeles că având în vedere problemele grave teritoriale pe care le avea, o apropiere de Bulgaria era benefică pentru noi.“