La masă cu Regii României. Prânz în aer liber: picnicuri, croaziere, petreceri câmpenești

În afara meselor regale bine înrădăcinate în regulile și protocolul Curții, memoriile surprind o serie de momente mai puțin oficiale:picnicuri, vânători, croaziere pe Dunăre, petreceri câmpenești. Desfășurate dincolo de saloanele palatelor, aceste mese au un farmec aparte.

 Mult mai relaxați și mai puțin protocolari, regii României, fie că vorbim de Carol I, Ferdinand sau Carol al II-lea, se apropie, prin aceste ospețe în toată regula, de supușii lor, pe care îi cunosc mai bine. Uneori lucrurile devin ridicol de amuzante. De exemplu, Regele Carol I, al cărui protocol era foarte strict, amintește în memoriile sale cum, invitat la o vânătoare la Ploiești, remarca amuzat că toți invitații se străduiau din răsputeri să pară deopotrivă scorțoși și relaxați.

Aceleași observații le face şi Regina Maria:„Ni se dădu un mic dejun mai mult sau mai puțin rustic, la care fiecare se simțea dator să se arate simplu, vesel și fără răutate. Însă un picnic oficial cu musafiri de înaltă însemnătate nu e niciodată vesel. E întotdeauna ceva caraghios în încercarea fiecăruia de a nu fi solemn;merge vorba că s-au lăsat la o parte protocolul și formalismul, însă de obicei aceasta nu prea se adeverește, căci cu greu se schimbă apucăturile cam țepene ale regilor, ale diplomaților și ale demitarilor unei curți...”

Obiceiul era ca la aceste ieşiri la iarbă verde să se gătească româneşte. Nu lipseau păsările şi purceii la frigare, sărmăluţele şi, uneori, mititeii. Unele dintre aceste prânzuri pe pajiște erau adevărate ospețe date cu prilejul unor evenimente importante din viața familiei regale:nunta principesei Ileana (1931), jubileul inaugurării Castelului Peleș (1933). Deși felurile de mâncare erau autohtone, unele dintre rețete era adaptate și reinterpretate de o manieră care îți lasă gura apă. Sărmăluţele în foi de viţă, spre exemplu, se pregăteau cu carne de viţel sau de miel;se fierbeau în borş de putină, cu un sos de făină şi bulion, pregătit aparte şi turnat peste sarmale.

Mesele din timpul croazierelor de pe Dunăre erau foarte bogate și, pe undeva, se încadrau în protocolul obișnuit al Curții. Totuși, o diferență majoră era legată de meniu, care era adaptat contextului. În tot cazul, familia regală prefera ciorba de pește, icrele negre, crapul la proțap. În funcție de locul în care se aflau în aceste croaziere pe Dunăre, masa se lua pe vapor sau, deseori, într-un cadru rustic, la „pescărie”, într-un chioşc original decorat cu plase, năvoade şi nuferi. Aceste mese sunt amintite în memorii ca fiind unele foarte relaxate pentru că musafirii de rang înalt erau puțini la număr și fiecare se simțea în largul său.

Petrecerile câmpenești, picnicurile, croazierele și vânătorile sunt momente de relaxare a protocolului mesei regale, iar apropierea Familiei Regale de supuși este cu mult mai mare, atât prin meniu, de cele mai multe ori rustic, cât și prin atitudinea lor jovială.

Agricola Bacău este un neam de gospodari care, de peste 57 de ani, lucrează laolaltă pentru a oferi românilor prospețimea produselor, așa cum au cunoscut-o de când lumea... și cum încă o râvnesc. AGRICOLA continuă să construiască tradiție și expertiză pentru generațiile viitoare, calitatea produselor și excelența serviciilor fiind singurul adevăr vrednic de urmat.

Începând din acest an, Agricola Bacău deține calitatea de furnizor al Casei Regale a României, cea mai înaltă funcție onorifică a Casei Majestății Sale Regelui.