Regimul comunist şi-a propus omogenizarea societăţii pe mai multe paliere şi impunerea unei gândiri unice. S-a urmărit, printre altele, şi omogenizarea vestimentaţiei. Punctul de vedere oficial era următorul:toţi cetăţenii sovietici erau egali şi nu trebuiau să se deosebească unul de altul, toţi erau de acord cu Partidul Comunist şi erau devotaţi cauzei construirii comunismului. 

În realitate, numărul celor care erau nemulţumiţi era mult mai mare decât admitea regimul în rapoartele sale. Din anii 1950, grupul ţintă din care proveneau „inamicii de clasă“ nu era alcătuit din cei care trăiseră în vechea societate, ci din rândurile tineretului studios. Cum era posibil aşa ceva?!, s-au întrebat ideologii partidului, rămaşi perplecşi. Asta însemna un lucru clar:comunismul nu are viitor. Unul dintre aceste indicii exterioare ale revoltei tineretului era vestimentaţia „capitalistă“ pe care tinerii o preferau, în detrimentul celei sovietice, sobre şi sumbre. 

Afişul  filmului rusesc „Stileaghi“ din 2008 

„Duşmani de clasă“ sub Stalin şi după

În perioada lui Stalin, pedeapsa obişnuită pentru cea mai mică crâcnire împotriva regimului era foarte dură, fiind vorba cel mai des de execuţie sumară sau deportare în Siberia. După 1953, aceste metode nu mai sunt folosite atât de mult. Dar vigilenţa partidului şi a organelor poliţiei politice nu au încetat;dimpotrivă chiar. S-a admis că burghezia şi culacii [chiaburii] au fost fie eliminaţi, fie reeducaţi. Dar problema nu era nici pe departe rezolvată. Tineretul, cei născuţi şi instruiţi exclusiv în mediul sovietic şi care trebuiau să construiască comunismul şi de la care se aştepta o loialitate neţărmurită faţă de Partid, tocmai ei erau problema, la 30 de ani de la Revoluţia din Octombrie 1917. Procesul de reproducere a speciei Homo Sovieticus întâmpina dificultăţi enorme.

Ce voia tineretul în anii 1950-1960

Cauzele acestui fenomen erau multiple. Oamenilor li se spunea încă de la grădiniţă că „viaţa a devenit mai bună şi mai veselă“, dar ei creşteau, mergeau la şcoală, apoi la facultate şi problemele cotidiene continuau:cum să faci rost de produse alimentare, cum să procuri o haină elegantă etc. În plus, cei care se îmbrăcau mai stilat, sub influenţa modei venite din Occident, erau luaţi în vizor. Dintr-un motiv foarte simplu:Partidul Comunist credea că acesta era începutul pierderii vigilenţei ideologice de către tânăra generaţie:„acum ­adoptă vestimentaţia occidentală, capitalistă, mâine o să trădeze patria“. Aceşti „stileaghi“, cum li se spunea în epocă, erau în vizorul organelor de partid, ale comsomolului, dar şi ale KGB-ului. 

Instantaneu din filmul „Stileaghi“

Prima dată, regimul a ridicat această problemă în cadrul campaniei împotriva „cosmopolitismului şi închinării în faţa Occidentului“, campanie lansată la sfârşitul anilor 1940 de secretarul CC al PC(b)US Andrei Jdanov, la iniţiativa personală a lui Stalin. 

În realitate, tineretul sovietic simţea nevoia să se sincronizeze cu cele mai la modă tipuri de vestimentaţie (purta în special culori aprinse), dar şi muzică (jazz, rock’n’roll) din Occident, aşa cum se întâmplă şi astăzi;totodată, tinerii aveau nevoie să se deosebească de părinţii lor, era o revoltă de tip adolescentin (părul fixat etc.), fără ca ea să aibă  o încărcătură ideologică anume. Regimul a interpretat însă comportamentul tineretului în această cheie:cum că tinerii se îndepărtau de ideologia partidului. Dar cum fructul interzis este mai râvnit, se ştie, autorităţile sovietice au contribuit, de fapt, la extinderea fenomenului, iar tinerii au continuat să se îmbrace aşa „cum nu trebuia“.

Tendinţa de a se îmbrăca mai stilat în raport cu normele sovietice a venit mai întâi pe două filiere:una, prin intermediul veteranilor de război care aduceau haine confiscate din Germania sau alte state est-europene, printre care paltoane stilate din România, ţară încă „burgheză“ în 1944-1947;a doua, prin intermediul copiilor corpului diplomatic sovietic care trăiau ani la rând în capitalismul „putred“ şi vedeau diferenţa clară dintre modul sovietic de viaţă şi cel din Lumea Liberă. Revolta tineretului a devenit mai vizibilă după 1953, când a dispărut treptat frica că regimul va reacţiona dur, aşa cum a făcut-o pe timpul fondatorului URSS, Lenin, şi a urmaşului său, Stalin.

Hainele elegante nu se potriveau cu „morala comunistă“

Într-un document inedit, descoperit recent în arhiva fostului KGB al RSSM, datat 24 februarie 1962, se vorbeşte despre „stileaghi“ moldoveni şi măsurile care trebuie adoptate împotriva acestui curent. Raportul KGB constată „extinderea relaţiilor de corespondenţă mai ales din partea studenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate cu ţările capitaliste“. Organele represive sunt neliniştite pentru că o dată cu „scrisorile de după hotare sunt trimise publicaţii ilustrate, vederi, fotografii ce prezintă elogios modul de viaţă din statele capitaliste şi care de multe ori capătă o răspândire largă în rândurile tineretului“. Aceste influenţe „negative“ şi „periculoase“ veneau şi pe linia turiştilor străini. De la aceştia, tinerii cumpărau vestimentaţie occidentală, mai ales blugi, consideraţi a fi simbolul civilizaţiei apusene.

Instantaneu din filmul „Stileaghi“

Prin intermediul contactelor cu Occidentul se răspândesc şi unele atitudini cu caracter antisovietic. De aceea, se dă ordin Secţiei a doua a KGB al RSSM şi organelor raionale ale poliţiei politice să identifice şi să preîntâmpine „influenţele negative“ asupra tineretului din partea „elementelor duşmănoase“. Prima etapă era „profilaxia“, adică chemarea persoanelor care purtau o vestimentaţie elegantă şi prevenirea lor că acest lucru nu se înscrie în morala comunistă. În cazul celor care nu vor da ascultare avertismentelor – precizează raportul KGB al RSSM din februarie 1962 – trebuiau aplicate pedepse aspre, până la condamnarea la închisoare. Iată cum progresase umanismul regimului sovietic:dacă în primii ani de după revoluţie „duşmanii poporului“ erau identificaţi direct pe stradă după îmbrăcămintea elegantă sau, pur şi simplu, grijulie şi executaţi imediat (de ex. în 1919-1921, în Odessa, Sevastopol şi în alte oraşe din Crimeea), acum, în 1962, sau mult după aceea, cei care nu respectă regulile vestimentare ale regimului sunt trimişi în închisori. Potrivit raportului menţionat mai sus, s-a decis să se racoleze agenţi din rândurile studenţilor, profesorilor şi doctoranzilor, pentru organizarea unei lupte mai efective cu influenţele burgheze în rândurile tineretului. 

Abia în ultimii ani ai URSS-ului, când PCUS şi KGB-ul îşi slăbesc controlul asupra societăţii, „stileaghi“ şi reprezentanţii altor curente rebele (dendy etc.) ale studenţimii nu mai sunt persecutaţi pentru vestimentaţia lor, iar atitudinile lor politice sau apolitice nu mai sunt percepute ca o crimă. „Stileaghi“ s-au simţit, în sfârşit, la ei acasă! 

Afiş  sovietic anti-foxtrot din anii ’50-’60

„Despre acţiunile de preîntâmpinare a influenţei ideologiei burgheze asupra tineretului“

Hotărârea Colegiului Comitetului securităţii de stat de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSS Moldovenească din data de 24 februarie 1962

"Colegiul KGB de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti consideră necesar să atragă atenţia organelor operative ale KGB-ului din Moldova asupra intensificării acţiunilor cekiste în vederea preîntâmpinării pătrunderii influenţei ideologiei burgheze străine şi a elementelor inamice în rândurile tineretului. (…) În ultima vreme, în mediul tineretului, în special în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate din Moldova se observă anumite manifestări negative, interpretări eronate a deciziilor Congresului al XXII-lea al PCUS, cu precădere referitor la eradicarea consecinţelor nefaste ale cultului personalităţii. Se înregistrează viziuni şi atitudini greşite din partea studenţilor, a tinerilor oameni de creaţie despre esenţa ideologică a literaturii, artei şi cinematografului sovietic, tendinţa de a pune la îndoială corectitudinea principiilor de partid şi a realismului socialist în arta sovietică. Se evidenţiază extinderea corespondenţei tineretului, mai ales a studenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate cu statele capitaliste. De multe ori, împreună cu scrisorile de peste hotare sunt trimise publicaţii ilustrate care ridică în slăvi modul de viaţă din ţările capitaliste şi care ulterior se răspândesc în rândurile tineretului. (…) Au fost semnalate fapte nedorite, iar uneori chiar contacte suspicioase între anumiţi tineri cu persoane din străinătate. În rândurile tineretului avem cazuri de atitudini apolitice, manifestarea pasiunii faţă de cele mai respingătoare forme ale «culturii» burgheze, a modului de viaţă «stilat», pe baza cărora apar numeroase manifestări de relaxare morală, alcoolism şi huliganism. (…) Dat fiind că «stileaghi» sunt uneori purtători şi distribuitori ai unor manifestări nocive, apolitice, a unora dintre cele mai urâte aspecte ale «culturii» burgheze, care influenţează din punct de vedere politic şi moral tineretul, este nevoie de organizarea, în colaborare cu miliţia, a acţiunilor operative de identificare a celor mai neobrăzaţi «stileaghi» şi a locurilor unde se întâlnesc. 

Pe baza datelor culese, în acord cu organele de partid, este imperioasă pregătirea materialelor despre «stileaghi», în vederea publicării lor în presă, în scopul atragerii opiniei publice în lupta împotriva manifestărilor amorale în rândurile tineretului şi preîntâmpinării influenţei negative ale «stileaghi» asupra tineretului. În cazurile necesare, cei mai activi dintre aceştia şi posesorii localurilor unde ei se adună să fie traşi la răspundere administrativă şi penală (subl. n. – I.C.) de către organele abilitate.

E nevoie de organizat o activitate intensă cu persoanele de încredere din rândurile tineretului încadrat în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate, întreprinderi şi instituţii, precum şi în organizaţii sportive şi alte organizaţii obşteşti ale tineretului. De atras atenţia la selectarea şi racolarea agenturii de perspectivă şi influenţe în rândurile studenţilor, a tinerilor profesori şi a doctoranzilor, precum şi a oamenilor de creaţie care au posibilităţi concrete, nu numai de a identifica fapte de infiltrare a influenţelor străine în rândurile tineretului, dar şi de a le combate activ, de a influenţa corect anumite persoane tinere care s-au pomenit sub înrâurirea elementelor duşmănoase care exprimă acţiuni politice nesănătoase din cauza imaturităţii şi tinereţii lor“. 

I. Savcenko, Preşedinte al Comitetului Securităţii de Stat de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti (semnătura) – traducere din limba rusă