Istoria tatuajului, de la omul gheţurilor, la vedetele Holywoodului

Popoarele primitive foloseau tatuajul în timpul ritualurilor de trecere, pentru a se proteja de forţele malefice sau, pur şi simplu, din dorinţa de înfrumuseţare. Astăzi, această modă e foarte răspândită printre artişti, fie ei cântăreţi de rock sau actori de film.

În 1992, în apropierea graniţei Austriei cu Italia, pe înălţimile munţilor Alpi, a fost descoperit corpul unui bărbat. Cu hainele şi echipamentul bine conservate în gheaţă, bărbatul avea o vechime estimată de arheologi la mai mult de 5.000 de ani. Descoperirea a produs senzaţie. I s-a spus „Otzi, omul gheţurilor”. Ei bine, Otzi avea în jurul gleznelor şi a genunchilor semne care semănau foarte bine cu tatuajele de astăzi. Au fost numărate 58 de astfel de desene alcătuite din puncte şi linii simple, iar istoricii au apreciat că tatuajele respective nu erau întâmplătoare, practica fiind probabil una frecventă în acele vremuri.

Dovadă stătea şi faptul că, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1948, arheologul rus Serghei Rudenko a descoperit în timpul unor excavaţii pe înălţimile munţilor Altai, la graniţa cu China, o căpetenie a sciţilor al cărei corp prezenta picturi cu animale fantastice:grifoni şi monştri a căror semnificaţie era magică, dar şi desene pur decorative. Toate arătau statutul social al celui tatuat. Mumia era mai veche de 2.400 de ani şi era foarte bine conservată.

Egiptenii au răspândit în lume arta tatuajului

Popoarele primitive îşi tatuau adolescenţii ca ritual de trecere. Teoria era că un băiat care nu putea suporta astfel de dureri nu era de niciun folos în luptă. În mod similar, se credea că fetele nu puteau face faţă chinurilor naşterii. Mulţi dintre aceşti copii consideraţi sub standarde erau însă oricum tatuaţi cu un marcaj care-i excludea din rândurile tribului.

Totemurile animale erau un motiv comun printre popoarele primitive. Se considera că purtătorii de imagini de şerpi, broaşte, fluturi, lupi sau urşi preluau, prin magia asocierii, o parte dintre puterile acestor animale. În alte culturi, un totem animal indica o legătură spirituală cu acea vietate care le ghida viaţa. Istoricii care s-au preocupat de rădăcinile tatuajelor susţin, astfel, că în China un porc sau un cal tatuat însemna noroc, iar imaginea unui peşte era aducătoare de sănătate şi de prosperitate.

Izvoarele de istorie scrisă notează că egiptenii sunt cei care au răspândit arta tatuajului în lume. În 1891, arheologii au descoperit un mormânt datat 2160-1994 î. Hr., constatând că mumia de sex feminin avea tatuat un desen geometric format din puncte şi linii, practică rituală rezervată pare-se doar femeilor. Piramidele din timpul dinastiilor egiptene a treia şi a patra au fost făcute cu ajutorul grecilor, cretanilor, persanilor şi arabilor cu 2.000 de ani î. Hr., aşa că obiceiul tatuării s-a extins repede. Nomazii l-au exportat în adâncurile Asiei, grecii au învăţat arta tatuajului de la persani, romanii au adoptat şi ei acest obicei de la greci. Scriitorii romani precum Vergilius, Seneca şi Galenus notau că mulţi sclavi şi criminali erau tatuaţi. O inscripţie din Efes stă mărturie că în timpul Imperiului roman timpuriu toţi sclavii exportaţi erau inscripţionaţi cu „taxe plătite”. În timpul împăratului roman Constantin erau în continuare însemnaţi condamnaţii, soldaţii şi gladiatorii. Vikingii aveau şi ei tatuaje pe piele. Pe la 1100, arabul Ibn Fadlan îi descria pe aceştia ca fiind primitivi, murdari şi cu trupurile vopsite.

Sculptură a unei femei egiptene, cu modele de puncte tatuate pe corp

Rolul tatuajelor în viaţa marinarilor

După ce căpitanul Cook s-a întors din călătoria sa în Polinezia, moda tatuajului a devenit foarte populară printre marinarii englezi. La fel şi în Franţa, unde, în secolul XVIII, mulţi dintre navigatorii care se întorceau din larg aveau desenate pe piele flori, inimi, sirene, vapoare, şerpi sau diferite nume. Riscurile pentru sănătate ale tatuajului nu au rămas necunoscute. În 1861, medicul militar Maurice Berchon a publicat un studiu în urma căruia desenul pe piele a fost considerat periculos şi, pentru o vreme, a fost scos în afara legii.

Obiceiul tatuajului a fost însă foarte popular printre marinari între 1600 şi 1940. Ei îşi desenau pe piele pui sau porci pentru a se proteja de înec. Imaginea unei păsări desenate pe pieptul marinarilor era simbolul timpului petrecut de navigatori pe mare. Astfel, fiecare pasăre tatuată însemna că respectivul marinar are la activ 5.000 de mile parcurse. Unii dintre marinarii care trecuseră la sud de Ecuator îşi tatuau pe picior imaginea lui Neptun. O fată tatuată – hula girl – însemna că respectivul marinar a fost în Honolulu. O femeie dezbrăcată tatuată pe braţ era indiciul că respectivul marinar nu era la prima cursă.

Imaginea Satanei, imprimată pe piele

La începuturi, obiceiul li s-a părut creştinilor unul barbar. În 1915, când Cortez şi conchistadorii săi au atins coastele Mexicului, au fost terifiaţi nu numai de faptul că băştinaţii îl idolatrizau pe diavol, dar îşi imprimau pe piele imaginea lui. Spaniolii, care până atunci nu auziseră de tatuaje, au considerat acest obicei o lucrare a Satanei. În America de Nord, practica tatuajului era răspândită printre americanii nativi. La bărbaţi era un indiciu al statusului social, iar la femei un însemn al faptului că erau căsătorite şi aparţineau unui anumit grup.

Angelina Jolie are tatuat pe umărul stâng o rugăciune în sanscrită

Răspândirea creştinismului şi a credinţei islamice au pus cumva frână răspândirii artei tatuajului. În credinţa creştină, corpul era considerat un dat de la Dumnezeu care nu trebuia pângărit în acest fel. În Vechiul Testament se spune că „pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!”.

Cu toate acestea, în 1862, Prinţul de Wales, viitorul rege Eduard al VII-lea, şi-a făcut primul său tatuaj – crucea Ierusalimului – pe braţ. Evenimentul a dat startul unui obicei printre aristocraţii englezi din acea vreme, acela de a se tatua înainte de urcarea pe tron. În 1882, cei doi fii ai săi, ducele de Clarence şi ducele de York, au fost tatuaţi de maestrul japonez Hori Chijo.

La New York, primul centru în care se executau tatuaje a fost deschis în 1846 şi a fost frecventat mai ales de militari în timpul războiului civil. Prima maşină electrică de tatuat a fost inventată de Samuel O Reilly, în 1891.

Pielea vedetelor, doldora de tatuaje

Statutul cultural al tatuajului a evoluat rapid de la zonele anti-sociale ale anilor 1940 devenind, în anii 2000, o marcă a tendinţelor modei. Mai întâi a fost adoptat de vedete rock precum The Rolling Stones, pentru ca mai apoi să fie acceptat de curentul cultural majoritar. Astăzi, astfel de desene pe piele pot fi văzute atât la vedetele rock, cât şi la sportivii de performanţă, manechine sau staruri de cinema. Printre acestea din urmă se numără şi Megan Fox, care are o sumedenie de tatuaje, primul dintre ele cu Marylin Monroe, idolul ei. „Este una dintre primele persoane pe care le-am văzut la televizor”, a explicat Megan. Actriţa mai are un poem scris pe piept, un vers din „Regele Lear” tatuat pe umăr, dar şi numele lui Brian (Austin Green), cel care i-a devenit soţ. Cel mai nou tatuaj e un citat din Nietzsche:„Iar cei care dansau erau consideraţi nebuni de cei care nu puteau auzi muzica”.

Kat von D, tatuatoare în vogă în SUA, cunoscută pentru emisiunile LA Ink şi Miami Ink

O altă divă a Hollywood-ului, Angelina Jolie, are o colecţie impresionantă de tatuaje – peste zece – şi nu pare să vrea să se oprească. Printre acestea se numără un citat din Tennessee Williams, „O rugăciune pentru sălbaticii ţinuţi în cuşcă”, coordonatele geografice ale locurilor de unde şi-a adoptat copiii şi ale oraşului unde s-a născut soţul ei, Brad Pitt, sintagma „plin de voinţă” scrisă în arabă, precum şi citatul latinesc „Quod me nutrit me destruit” (Ce mă hrăneşte mă şi distruge). Acest din urmă tatuaj e plasat la câţiva centimetri sub buric. Un alt tatuaj, desenat pe umărul e stâng, reprezintă o rugăciune sanscrită pentru fiul ei, Maddox, acoperind mai-vechiul tatuaj „moarte”, scris în japoneza veche. Pe spate are un tigru asiatic, iar sub acesta un dragon.

La rândul ei, Britney Spears se poate lăuda cu o ceafă plină de simboluri cabalistice care ar trebui să însemne „însănătoşire”. Sunt şi voci care susţin însă că simbolurile, scrise greşit, nu înseamnă nimic. Zona sacrală a artistei e împodobită cu imaginea unui elf, Britney mai are un fluture în zbor deasupra unui cârcel de viţă de vie, dar şi o floare pe care e inscripţionată ideograma chinezească pentru „miste”.

Amy Winehouse, pe de altă parte, avea atâtea tatuaje cât o trupă rock. O cruce egipteană pe ceafă, o pană pe braţul stâng, un fulger şi o pasăre cântând pe braţul drept, câteva nimfe retro şi multe, multe altele. Notele muzicale, lacrimile şi ancorele nu au lipsit nici ele din arsenalul de podoabe ale lui Amy. Rebela cântăreaţă s-a tatuat pentru prima oară pe fese, la vârsta de 15 ani, cu imaginea lui Betty Boop.