Istoria României la Jocurile Olimpice

2024 este anul în care au revenit în prim plan Jocurile Olimpice, desfășurate încă o dată la Paris, în Franța, după organizarea lor prealabilă în 1900 și 1924, acum fix 100 de ani, în același loc.

Franța devine astfel a doua țară după Marea Britanie care a avut ocazia să găzduiască jocurile de trei ori, fără a include varianta acestora de iarnă.

Jocurile Olimpice continuă să reprezinte un amplu spectacol al întrecerilor dintre națiuni, în spiritul corectitudinii și amiciției stabilite la nivelul competitorilor, bazându-se, cel puțin la nivel teoretic, pe principiile libertății, egalității și fraternității, o potrivire perfectă pentru contextul în care se desfășoară acum, în 2024, acest eveniment.

Jocurile au așadar drept principal scop promovarea sporturilor ca mediu ideal pentru competiții prietenoase între națiuni dar și la nivel individual între sportivi.

Nu în ultimul rând, acestea încurajează participarea la activități sportive și nu exclud niciun fel de contribuție atâta timp cât baremul de calificare este respectat.

O perspectivă asupra importanței Jocurilor Olimpice ne-a fost explicată mai pe larg inclusiv de medaliatul cu aur la înot în ediția din 2024 a JO, David Popovici, care conform unui articol publicat în mass media menționa că: „Trebuie să facem sport, trebuie să facem mai mult sport în ţara asta, trebuie să meargă din ce în ce mai mulţi copii la sport, la înot, important e să facă mişcare.”

Palmaresul României

De-a lungul participărilor sale, mai mult sau mai puțin istorice, România a reușit să realizeze un renume pentru sine prin intermediul sportivilor ce au reprezentat-o cu mândrie.

Astfel, se poate constata că locul 20 în clasamentul țărilor participante la Jocurile Olimpice 2024 este unul muncit, fapt confirmat în mod direct prin intermediul celor 317 medalii acumulate de-a lungul timpului.

Disciplina care a adus cele mai multe medalii României rămâne gimnastica, urmată la mică distanță de vâslit. Chiar și așa, sportivii români și-au făcut un renume și în cadrul probelor de înot, handbal, tenis, box sau scrimă.

De renumele României în cadrul Jocurilor Olimpice de vară se leagă nume ale unor sportivi precum Nadia Comăneci, Elisabeta Lipă, Ivan Patzaichin, Ecaterina Szabo, Simona Amânar și Sandra Izbașa.

Merită menționat că deși incompletă, lista reprezintă doar vârful de lance al realizărilor românești în cadrul jocurilor, element încă aflat în plină formare cu adăugarea unor nume proaspete și pline de viitoare realizări precum David Popovici, Valentina Cambei, Ana Bărbosu sau Sabrina Voinea.

Participările românești la eveniment

Primul an în care România este prezentă la această competiție este 1900, cu 18 ani înainte de formarea României întregi din punct de vedere teritorial. Într-un interviu acordat, actualul guvernator BNR povestește istoria primei participări după formarea statului român, subliniind că “Deși inițial s-a dorit trimiterea unei delegații numeroase – țara era mai mare după război - în România Mare s-a programat atunci ca delegația să fie formată din 102 persoane, sportivi și oficiali, care să reprezinte România. În final, capitala Franței a primit numai 51 de sportivi. Explicația este una cât se poate de prozaică: zgârcenia recunoscută a ministrului de finanțe.”.

Tot acesta amintește că și atunci ca și acum trimiterea lotului nu era treabă ușoară. “Cu tot entuziasmul oficial, realizarea demersurilor necesare în vederea primei participări la Jocurile Olimpice s-a dovedit a fi o întreprindere deloc ușoară.”

Printre principalele probleme sunt amintite Primul Război Mondial dar și activitatea organizatorică postbelică ce s-a desfășurat cu scopul integrării tuturor regiunilor adăugate României Mari.

Deși nu reușește să câștige nicio medalie la prima participare, revenirea sa din 1924 în contextul unei pline dezvoltări naționale, sociale și industriale permite câștigarea unei medalii de bronz. Ușor dar sigur, prezența României începe să crească dar și rezultatele delegațiilor de sportivi trimise.

Apogeul îl atingem în anul 1984 când România revine cu 53 de medalii de la Los Angeles, cele mai multe, 20 la număr, fiind de aur.

Participări demne de menționat sunt și cele Seoul, Barcelona, Atlanta sau Sydney, dar poate prezența care a scris istorie cel mai mult a fost cea din anul 1976 când în cadrul jocurilor organizate la Montreal se obține pentru prima dată 10 curat în proba de gimnastică, notă ce nici nu a putut fi reprezentată de aparatura vremurilor la notarea tinerei Nadia Comăneci.

Schimbarea la față a sportului românesc?

Astăzi găsim că Nadia este în continuare o legendă a sportului, fiind prezentă inclusiv la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris 2024, la 100 de ani de la ultima organizare a evenimentului în aceiași locație.

De interes sunt în același timp și noile tendințe de asimilare a sportivilor născuți în străinătate dar cu cetățenie română obținută și care concurează sub egida tricolorului. Joan Chelimo Melly, Delvine Relin Meringor și Stella Rutto sunt doar trei dintre numele străine ce și-au găsit casa în cadrul lotului României de sportivi olimpici.

Totodată, astfel de evenimente reprezintă și ocazia de a trage linia și de a observa „trendul” în care se regăsește România când vine vorba de sport. Merită menționată în acest sens Strategia Națională pentru Sport, concepută de fostul ministru Eduard Novak, el însuși un multiplu campion național și mondial.

Radiografia sportului românesc prezintă în cele din urmă și motivul declinului suferit de România în cadrul tuturor evenimentelor sportive. Cu o estimare de 220 de mii de sportivi înregistrați la o populație de 20 de milioane de români, se poate deduce că ofertele de participare nu sunt îmbietoare.

Cu toate acestea, rolul jocurilor este de a încununa cu lauri succesul sportivilor nu de a picta imagini sumbre ale viitorului acestora, iar componenta istorică joacă un rol important în definirea acestor evenimente după cum chiar experții implicați în organizarea evenimentului afirmă.

Discutând despre Jocurile Olimpice de la Paris 2024, președintele Comitetului Internațional Olimpic, germanul Thomas Bach, a precizat despre această ediție a evenimentului că “Mi-ar plăcea ca Jocurile să fie amintite ca cele ale unei noi ere – pentru că au arătat această nouă eră a Jocurilor pe care am imaginat-o și o imaginăm la CIO. Acestea sunt Jocurile care sunt mai aproape de oameni, sunt mai incluzive din toate punctele de vedere, ceea ce înseamnă mai multe elemente urbane, înseamnă că sportul merge acolo unde sunt oamenii – nu stăm într-un stadion și așteptăm ca oamenii să vină la noi.”

Surse:

·         https://www.euronews.ro/articole/romania-in-istoria-jocurilor-olimpice-cele-mai-mari-performante-si-repere

·         https://romania.europalibera.org/a/cum-s-a-clasat-romania-pe-locul-23-la-jocurile-olimpice-de-la-paris/33072533.html

·         https://www.news.ro/sport/david-popovici-indemn-romani-facem-mult-sport-tara-asta-facut-copilul-mine-foarte-fericit-simtit-mi-s-ridicat-bolovan-suflet-terminat-acest-concurs-1922402401002024081921689135

·         https://hotnews.ro/isarescu-la-prima-participare-a-romniei-la-jocurile-olimpice-urmau-sa-ajunga-102-sportivi-dar-au-plecat-doar-51-explicatia-e-simpla-zgrcenia-ministrului-de-finante-aceeasi-problema-915310

·         https://curierulnational.ro/expertii-eurosport-despre-jocurile-olimpice-2/