Începuturile revoluțiilor tinerilor: anii 1950

Perioada de după încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale a fost marcată de evenimente care au reprezentat momente cu totul inedite în istorie. În primul rând, din punct de vedere politic, s-a dorit ca toate ororile celui de-al doilea război mondial să rămână doar o amintire și, mai mult, din greșelile trecutului să răsară speranța unui viitor mai bun. În al doilea rând, societatea s-a modificat din temelii, tocmai pentru ca o astfel de tragedie să nu mai reprezinte o realitate. Economia, sistemele de guvernare, politicile sociale au fost gândite în așa fel încât totul să renască din cenușă și lumea care începea să se contureze să nu mai aibă nimic în comun cu cea care tocmai se încheiase. 

 Astfel, chiar dacă Europa anului 1945 era una devastată, fără nicio speranță și dominată de o societate din ce în ce mai degradantă, câteva decenii mai târziu era una puternică, într-o epocă a bunăstării și în care oamenii își permiteau bunuri la care, în anii din urmă, nici nu ar fi îndrăznit să viseze. Secolul XX a fost un secol al revoluțiilor. Dacă prima parte a acestuia a fost marcată de revoluțiile politice, a doua parte a fost martora revoluțiilor sociale. Tot ceea ce în trecut părea tabu, irealizabil și rupt dintr-o altă lume, acum devenise o realitate. Urmările au fost surprinzătoare: oamenii nu numai ca s-au obișnuit foarte repede cu aceste schimbări, dar s-au și bucurat de ele îndeajuns încât să devină o parte a vieții cotidiene și, mai mult, tot ei au fost cei care au dat naștere unor alte revoluții, de data asta de ordin spiritual. Această bunăstare a fost doar începutul unei perioade marcată de inițiative și dorințe sociale din ce în ce mai noncomformiste.

 Cel mai bun exemplu în ceea ce privește aceste schimbări este reprezentat de revoluția tinerilor. Nu doar că se putea observa în societate numărul din ce în ce mai mare al acestora, dar tinerii au devenit și un grup social distinct. Începând din anii 1950 și culminând cu deceniul următor, revoluția tinerilor a reprezentat principala caracteristică a unei societăți aflată deja într-o profundă schimbare.

Tinerii au devenit consumatori 

Principala explicație a acestei revoluții sociale era reprezentată de faptul că acești tineri trăiau, acum, într-o epocă a bunăstării și se puteau bucura de abundența bunurilor de consum. Mai mult, încă un aspect extrem de important care merită menționat este acela că banii pe care ei îi câștigau nu se mai duceau, integral, pe cheltuielile casnice, parinții lor neavând nevoie de ei sau, dacă acest lucru se întâmpla, nu de toată suma. Tocmai de aceea, tinerii au devenit un grup distinct de consumatori începând cu jumătatea anilor 1950, majoritatea banilor fiind cheltuiți pe muzică, haine și pentru distracție, un lucru care până în acele momente reprezenta o utopie .

Cel mai semnificativ aspect al revoluției tinerilor a fost reprezentat de vestimentația lor: haine de culoare închisă, de cele mai multe ori din piele, părul lung, regăsit și în cazul baieților. Erau niște rebeli, care nu se identificau deloc cu generația părinților lor și visau la o lume în care libertățile spirituale să primeze în societate. A fost primul semn al prăpastiei dintre generații. În Statele Unite se putea observa abundența acestor tineri noncomformiști, însă nici cazul european nu se lăsa mai prejos: în Franța îi întâlnim pe așa-numiții blousons noir, tinerii suedezi erau numiți skinknuttar, iar cei germani și austrieci Halbstarker .

Al doilea cel mai important aspect al acestei revoluții a tinerilor era reprezentat de muzică. Aceasta era centrul manifestării acestei noi evoluții sociale, mai ales că, acum, tinerii aveau drept exemplu figuri de cult ale industriei muzicale. Muzica pop devenise o realitate, acest stil muzical a reprezentând transformarea culturală a următorului deceniu, a anilor 1960. Într-adevăr, muzica pop nu era revoluționară, nici agresivă, așa cum tinerii voiau să pară prin atitudinea lor indiferentă față de tot ceea ce se întâmpla și agresivi față de generația părinților lor, însă era muzica lor, tânără, nouă, sexy .

Apariția filmului musical Jailhouse Rock cu Elvis Presley în rol principal a reprezentat o imagine-cult a acelor ani în care puterea exemplului era una semnificativă, însă autoritățile l-au interzis, considerându-se că oferă o imagine denaturată a modului în care tinerii trebuie să se comporte în societate .

Chiar dacă vest-europenii au cunoscut aceste manifestări, exemplul Statelor Unite a fost cel mai puternic. Tinerii americani purtau geci de piele, se deplasau cu ajutorul motocicletei, beau Coca-Cola și se deplasau în bande. Mai mult, unii dintre ei posedau și un automobil, dovadă că prosperitatea era în floare. Toate aceste elemente s-au regăsit, ulterior, și în Europa de Vest, mai ales prin intermediul cinematografiei și al muzicii.

Spațiul muzical era dominat de către nume Elvis Presley, The Chordettes, Bill Halley and the Cometes iar din punct de vedere cinematografic, unul dintre cele mai cunoscute filme ale anilor 1950, Rebel without a cause ( 1957), a reprezentat o imagine de cult pentru tinerii acelei generații. Un James Dean tânăr, rebel, îmbrăcat în haine de piele și cu un comportament nonșalant, care încearcă să facă trecerea dintre o generație și alta schimbându-se pe sine a reprezentat un exemplu pentru tineri și o imagine specifică acelei perioade. Interesant de menționat este ideea puterii exemplului, tinerii găsind în aceste figuri adevărate exemple comportamentale și regăsindu-se în ceea ce acestea își doreau să transmită.

Viața culturală, marcată de revoluția tinerilor 

Așa cum cinematografia și muzica prezentau aceste trăsături ˶rebele˝, literatura și viața culturală în ansamblul ei a fost atinsă în aceeași măsură. Pentru prima oară, tinerii se identificau cu literatura și cu ideile literare pe care astfel de creații le transmiteau și, mai mult, au ajuns să le influențeze comportamentul, la fel cum au făcut-o cinematografia și muzica. Acum, operele literare transmiteau idei precum libertățile tinerilor, sexul, distracția. Fenomenul Beat a schimbat societatea americană: era prima oară în istorie când literatura se afla în serviciul tinerilor și nu este departe de adevăr să afirmăm că acest fenomen a precedat mișcarea hipioților și apariția a din ce în ce mai multe generații de tineri rebeli ( punk, grunge, etc.) . Interesantă este modalitatea prin care reprezentanții acestui fenomen se raportau la lume: tot ceea ce descriau era o realitate imaginată , totul din dorința de a se detașa de realitățile cotidiene și de a privi viața dintr-o altă perspectivă. Nebunia, drogurile, sexul erau cele care puteau construi o lume nouă .

On the road, romanul de cult al generației beat 

Una dintre cele mai cunoscute astfel de creații este romanul lui Jack Kerouac, ˶On the road˝, Kerouac fiind un exponent de seamă al fenomenului Beat. Născut în anul 1922, a pus bazele, alături de Allan Ginsberg și Burroughs, fenomenului Beat. Romanul său prezintă într-o manieră extrem de reală modalitatea prin care tinerii vedeau viața și cum alegeau să o trăiască. Tânărul rebel, care își face un scop din a consuma droguri și de a își trăi viața la extreme reprezintă imaginea esențială descrisă de către autor. Primele fraze din romanul său face referire exact la acest personaj, Dean Moriarty, o imagine de cult a acelor ani. ˶Pe Dean l-am întâlnit prima oară la puțină vreme după ce m-am despărțit de nevastă-mea. Tocmai scăpasem de o boală grea despre care nu mă voi osteni să spun aici decât că a avut de-a face cu oboseala și mizeria izolării, precum și simțământul că totul era pierdut. Moriarty a declanșat acel episod din existența mea pe care l-aș putea numi viața mea pe drum.[...] Dean este tipul cel mai potrivit pentru că efectiv s-a născut pe drum, prin 1926, pe când părinții săi conducându-și rabla spre Los Angeles treceau prin Salt Lake City˝ . Întreaga acțiune a romanului este, în fapt, o continuă călătorie către vestul Statelor Unite, personajele fiind construite în jurul acestor momente. Naratorul, Sal, se identifică prin Dean, căci prin el se regăsește și își găsește schimbarea de care are nevoie. În fapt, nu doar el are nevoie de această schimbare: probabil că întreaga societate. În final, Dean rămâne sărac, pe drumuri, reușind să se întoarcă la fosta lui soție, iar Sal își reia viața sa normală.

 Probabil că acest roman descrie cel mai bine esența zbuciumaților ani ́50: par ceva nebunesc, nemaîntâlnit până în acele vremuri, în care diferența dintre generații devine din ce în ce mai evidentă, și pe bună dreptate, societatea încă nu era pregătită să asimileze astfel de comportamente. Chiar dacă trăiau într-o relativă bunăstare, limitele spirituale și puritanismul moral încă mai marcau mentalitățile oamenilor într-un procent destul de mare. Poate că situația lui Dean asta vrea să ne transmită: nu întreaga societate a impus acest comportament care a fost asimilat de tineri, ci tinerii l-au impus, din dorința de schimbare și pentru crearea unei noi lumi. Societatea nu a acceptat cu ușurință acest lucru, așa cum nu l-a acceptat nici pe Dean. În final, a rămas același om sărac, care nu știa ce îi rezervă următoarea zi. Cu toate acestea, a rămas cu cele mai frumoase amintiri. Căci, în fond, nu asta își doreau tinerii? Evadarea din cotidian.

 Însă, în acest context al rebeliunii tinerilor, conjuctura istorică a reprezentat un factor favorizant, și anume relativă relaxare, atât economică, cât și socială ( chiar dacă încă una puritană) reușind să le ofere încă un impuls tinerilor deja avizi de schimbare. Bunăstarea și-a pus cuvântul: nu își mai doreau să schimbe lumea, doreau să se schimbe pe ei. Era o lume a lor. Cu toate acestea, peste doar câteva decenii și lupte îndârjite, societatea i-a acceptat. Ba mai mult, i-a transformat în adevărații revoluționari ai jumătății secunde a secolului XX.

SURSE:  

• Carlisle, P. Rodney, Handbook to life in America: Postwar America. 1950 to 1969, New York, 2002.

• Charters, Ann, Charters, Samuel, Brother souls: John Clellon Holmes. Jack Kerouac, and the Beat Generation, University Press of Mississippi, 2010.

• Just, Tony, Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945, Iași, București, , Ed.Polirom, 2008.

• Kerouac, Jack, On the road, New York, Penguin Classics, 2000.

• Russel, Jamie, The Beat generation, Harpenden, Pocket Essentials, 2002.

• Sitkoff, Harvard, Postwar America: a student companion, New York, Oxford University Press, 2000.

Iosif Ana-Maria