În urmă cu 34 de ani, „Războiul Rece“ s-a derulat şi la Jocurile Olimpice. Acum boicotul a aparţinut politicienilor. Diferenţele dintre Soci (2014), Moscova (1980) şi Los Angeles (1984)

Cei mai importanţi lideri politici din Vest au boicotat ceremonia de deschidere a „Jocurilor lui Putin“. O formă de boicot care a reamintit, într-un fel, de Olimpiadele de la Moscova (1980) şi Los Angeles (1984).

În iulie 2007, când Comitetul Olimpic Internaţional (C.I.O.) alegea oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice de Iarnă de peste şapte ani, Vladimir Putin era preşedinte al Rusiei. În restul lumii, polii de putere erau alţii. La Washington, omul nr. 1 se numea George W. Bush, iar nordul Africii dormita sub talpa unor dictatori longevivi. Singura constantă este Putin, revenit în funcţie în 2012, după un rol de premier. 

Între timp, la „White House“ a ajuns primul preşedinte de culoare, iar „Primăvara Arabă“ şi-a consumat o parte din efecte. Nu toate, însă. Din aprilie 2011, Siria se confruntă cu un sângeros război civil, în care ruşii oferă arme regimului Bashar al-Assad, iar SUA şi unele ţări arabe, insurgenţilor. Iar de aproape două luni, o altă zonă din sfera de influenţă a Moscovei s-a încins, prinsă şi ea în jocuri de putere cronicizate brusc. 

Mai întâi la Kiev, apoi răspândite în alte oraşe din Ucraina, o mişcare începută cu un val mic de proteste s-a transformat într-un tsumani. Timpul va dezvălui cine va fi măturat de pe poziţii. 

E contextul geopolitic în care au început

, cele mai scumpe Jocuri Olimpice din istorie. Practic, nota de plată pentru ambiţia unui lider politic extrem de controversat şi de puternic. 

Şi pentru tonele de zăpadă artificală consumate de pârtiile din oraşul cu cea mai ridicată temperatură care a găzduit vreodată Olimpiada de Iarnă (8 grade Celsius, în medie, în luna februarie). De altfel, destui jurnalişti din presa occidentală au numit Olimpiada de la Soci drept „Jocurile lui Putin“.

50 de lideri mondiali, printre care 44 de şefi de stat şi secretarul general ONU, Ban Ki-moon, au participat la ceremonia de deschidere. „Visele Rusiei“, prezentate pe stadionul Fişt, care a costat în jur de 600 de milioane de euro, au fost ratate însă de Barack Obama şi James Cameron, principalul său aliat, prim-ministrul Marii Britanii. 

La categoria mari absenţi s-au numărat şi ceilalţi lideri ai Vestului, preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei. Un gest de boicot pe care presa din Vest l-a pus pe seama legilor „anti-gay“, promulgate recent de preşedintele rus. Posibil ca homofobia lui Putin să fie doar un pretext, vârful aisbergului în contextul actual din zonă. Thomas Bach, preşedintele CIO, i-a acuzat pe liderii care au refuzat să vină la Soci că fac un gest ostentativ, doar pentru a atrage titlurile de presă.

Actualul boicot, cel al unor importanţi factori de decizie din Vest, vine la exact 34 de ani de când Rusia (pe atunci URSS), a găzduit Jocurile Olimpice. În 1980, cei care au absentat la Olimpiada de Vară au fost însă sportivii. 

În plin „Război Rece“, preşedintele american Jimmy Carter a decis să nu-şi lase sportivii să participe la competiţia organizată la Moscova, ca o formă de protest la invazia URSS-ului din Afganistan, începută în decembrie 1979. 

La gest s-au raliat, în total, alte 64 de ţări, printre care Germania de Vest, Turcia, Japonia sau Arabia Saudită, dar unele dintre ele, mai ales din Africa, au ratat prezenţa din motive financiare. Au existat şi alte forme de protest la Olimpiada de la Moscova. Unele ţări au participat la competiţie, dar sportivii n-au fost prezenţi la ceremonia de deschidere, sau au defilat sub steagul olimpic şi nu cel naţional.

Datorită acestui boicot masiv, dar şi a faptului că avea o generaţie senzaţională la gimnastică, în frunte cu Nadia Comăneci, România a cucerit

Patru ani mai târziu, boicotul de la Moscova a primit un răspuns. URSS şi alte 14 ţări din blocul sovietic din Est nu şi-au trimis sportivii la Los Angeles, motivând că se tem pentru securitatea acestora. Cu o singură excepţie:România. Ceauşescu a susţinut atunci că politicul nu trebuie să aibă legătură cu sportul, şi a ignorat acest blocaj, mai ales că în acea perioadă dictatorul se afla în graţiile SUA. 

La final, ţara noastră a reuşit cea mai bună clasare din istorie la o Olimpiadă,

. Sportivii români s-au întors acasă cu

a cucerit România la J.O. de Vară. În schimb, la J.O. de Iarnă, ţara noastră are

, la Grenoble, de Ion Panţuru şi Nicolae Grigore, la bob

au costat Jocurile Olimpice de la Soci

Vineri seară, în cadrul deschiderii Jocurilor Olimpice, Putin a avut o discuţie cu omologul său ucrainean Viktor Ianukovici. „Au vorbit la telefon, nu a fost o întâlnire bilaterală oficială”, au confirmat serviciile de presă ale celor două preşedinţii. 

În aceeaşi zi în care s-a desfăşurat şi ceremonia de deschidere a J.O. a avut loc şi o încercare eşuată de deturnare a unui avion care se deplasa între Harkov şi Istanbul. Artiom Kozlov, un cetăţean ucrainean, aflat în în stare de ebrietate, a încercat să intre în cabina piloţilor strigând „să mergem la Soci“. 

Cu o zi înainte, Kozlov le-ar fi spus unor apropiaţi că vrea să-l salveze pe preşedintele ucrainean, care, în opinia lui, este „ostaticul“ lui Putin.