Hatșepsut - regina diferită sau despre feminism antic
De-a lungul istoriei care s-a scurs pe Nil, Egiptul a cunoscut doar trei femei-faraon. Una dintre ele s-a numit Hatșepsut și povestea ei vorbește despre ambiția unei femei de a conduce un imperiu. Aceasta a devenit regentă în timpul domniei nepotului său ca mai apoi să se încoroneze faraon.
La moartea soțul ei, Thutmosis al II-a, succesiunea la tronul Egiptului a revenit fiului acestuia pe care-l avusese cu o concubină-Thutmosis al-III-lea. Hatșepsut a fost chemată la regență, deoarece prospătul faraon era încă foarte mic pentru a conduce. Această practică era des întâlnită în Egipt, iar Hatșepsut ca fiică și soție de faraon era cea mai potrivită pentru această funcție.
La început nimic nu indica că Hatșepsut ar fi intenționat să devină faraon. Însă în cel de-al șaptelea an al domniei lui Thutmosis ea a preluat coroana Egiptului. Este cunoscut faptul că ea beneficia de un sprijin important atât din partea înaltului cler al zeului Amon, condus de marele-preot Hapuseneb, dar și din partea unor curteni, precum Senmut.
Interesant este că a ales să fie portretizată ca bărbat. A îmbinat trăsăturile sale feminine cu elemente specifice faraonilor. Astfel, a fost întruchipată cu o barbă falsă, cu coroana dublă a Egiptului de Sus și de Jos, cu șorțul regal și cu coada de animal legată la centură care simboliza puterea. Nici o altă femeie faraon nu și-a mai asumat acest gest. Motivele pentru care a făcut-o pot fi diverse:poate că a considerat că în felul acesta își legitima puterea care nu trebuia să-i aparțină decât pentru o scurtă perioadă sau poate că a ales ca să fie amintită ca un bărbat puternic și nu ca femeie. Deși condiția femei în Egiptul Antic era diferită de cea actuală în același spațiu geografic, ceea ce Hatșepsut a făcut poate fi considerat un gest de curaj. Faraonul era considerat conducătorul suprem cu origine divină-persoana cea mai important în stat, iar femeile nu erau recunoscute decât ca deținători intermediari ai puterii.
Hatșepsut a avut grijă să profite de descendența ei regală și atunci când a fost momentul să se numească fiică a zeului suprem, Amon, ceea ce i-a legiferat puterea. Această tactică împreună cu aceea de a se înconjura de supuși fideli și influenți i-au garantat coroana timp de 20 de ani.
Se știe că dominia ei s-a bazat pe expediții comerciale de anvergură, ca aceea din țara lui Punt (probabil Somalia actuală), dar și pe ample proiecte de reconstrucție
Și-a păstrat puterea până în anul al douăzeci și doilea al domniei lui Thutmosis al-III-lea când a murit în împrejurări necunoscute. Nepotul, care a stat în umbră în tot acest timp, s-a răzbunat încercând să înlăture semnele existenței ei.
Cu toate acestea, imaginea femeii-faraon cu barbă falsă nu a dispărut și a reușit să supraviețuiască până în modernitate. Hatșepsut rămâne persoana care a demonstrat că își poate depăși condiția naturală și că o femeie poate răsturna tradițiile și canoanele unei societăți. Chiar dacă a trebuit ca imaginea ei să fie una modificată, ea poate fi considerată un exemplu al unui feminism timpuriu, precursoare, ca multe altele ce i-au urmat în istorie, a mișcării din secolul al XIX-lea.