Hardy Amies, jurnalistul care a ajuns croitorul reginei

Britanicul Hardy Amies este cunoscut drept cel mai longeviv designer vestimentar al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Născut la Londra, în 1909, ar fi vrut să ajungă jurnalist, astfel că la recomandarea editorilor de la „Daily Express” a plecat pe continent să învețe franceza și germana. Însă destinul avea alte gânduri cu el...

Un om ar trebui să arate ca și cum și-ar fi cumpărat hainele cu inteligență, le-ar fi îmbrăcat cu grijă, iar apoi ar fi uitat cu desăvârșire de ele, obișnuia să spună britanicul Hardy Amies, dacă nu cel mai longeviv croitor al reginei Elisabeta a II-a, cu siguranță cel mai pitoresc. 

Enciclopedia vestimentației coordonată de Valerie Steele, directoarea Institutului de Modă din New York, îi rezervă lui Amies un întreg capitol, arătând cum, timp de o jumătate de secol, până în 2003 când a murit, celebrul croitor reușise să se impună ca unul dintre designerii care îmbrăca, pe lângă familia regală a Marii Britanii, și o clientelă mică, dar exclusivistă din rândul aristocrației engleze. 

Balul şi scrisoarea care i-au schimbat viaţa

Născut în 1909 la Londra, ca fiu al unei vânzătoare de haine, Hardy Amies nu ar fi vrut în ruptul capului să ajungă croitor, ci jurnalist. Prin urmare, la recomandarea unui editor de la „Daily Express”, pleacă pe continent pentru a învăța franceza și germana. Se întoarce acasă în 1931 și lucrează pentru o firmă care vindea mașini de cântărit industriale, însă curând avea să-şi dea seama că designul vestimentar va fi cariera sa. 

Șansa avea să-i surâdă după ce a scris o scrisoare în care descria o rochie purtată de soția lui Fred Shingleton, talent care i-a adus o ofertă de job ca designer la magazinul Lachasse, care se ocupa de comercializarea articolelor de îmbrăcăminte la comandă. Cum s-au desfăşurat lucrurile? Iată:la finalul anului 1933, Amies a fost invitat la un bal de caritate organizat de soții Shingleton în beneficiul spitalului Middlesex. 

De Crăciun, Amies i-a trimis o scrisoare unei prietene de-a mamei sale, Louise Probet-Piolat, descriind în amănunt toaleta amfitrioanei. Louise a găsit descrierea foarte vie și foarte atentă la detalii, astfel că i-a trimis la rândul ei o scrisoare doamnei Shingleton în care îi relata acest fapt. Aceasta i-a pus pe masă soțului misiva, cerându-i imperios să-l angajeze pe tânărul Amies în locul croitorului irlandez Digby Morton. 

Lachasse fusese înființat în 1928, ca parte a companiei lui Fred Shingleton, specializată în obiecte de îmbrăcăminte destinate claselor superioare britanice, care-și împărțeau timpul între capitala imperiului și viața la țară. După ce l-a înlocuit pe irlandezul Morton, Amies a continuat să confecționeze ținute feminine adaptate diferitelor situații. 

Haine pentru clientelă bogată

Anul 1937 a reprezentat o cotitură în cariera lui Amies. Ediția din aprilie a publicației „British Vogue” prezenta un costum Lachasse, lăudând modelul și culoarea, iar din acel moment vânzările au început să urce nu doar în Marea Britanie, dar chiar și în SUA. Stilistul de la „Vogue” remarca însă și croiala oarecum conservatoare a hainelor, cu talia ușor căzută, ca pe un lucru nu neapărat pozitiv. Pe de altă parte, Amies își cunoștea foarte bine clienții care-și doreau îmbrăcăminte la modă, dar formată din piese vestimentare pe care să le poartă încorpora ușor în garderobă și care să fie croite bine, montate impecabil, finisate cu mare atenție și, nu în ultimul rând, rezistente la uzură. Amies nu a uitat aceste cerințe niciun moment în cariera sa, fapt care i-a adus (și păstrat) o clientelă selectă, chiar dacă nu foarte extinsă, dar cu siguranță foarte bogată. Printre clienții săi, cât a lucrat pentru Lachasse, s-au numărat soția lui Ernest Guinness și actrița Virginia Cherrill.

Croitor al suveranei

Schița unui costum pentru Regina Elisabeta II

Iunie 1996:Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii poartă un costum realizat de designerul Hardy Amies

Tentativele lui Amies de a scoate pe piață propriile modele au eșuat însă în 1939. Neliniștit și frustrat, Amies vede în Al Doilea Război Mondial o scăpare și devine ofițer de informații în cadrul Biroului de Operațiuni Speciale, secțiunea belgiană, unde ajunge până la gradul de locotenent-colonel. După demobilizare, Amies înființează Societatea londoneză de modă și design, al cărei președinte a și fost între 1959-1960. 

În 1950 primește o comandă de la viitoarea regină Elisabeta a II-a, pe atunci principesă, care-și dorea o garderobă nouă potrivită pentru o călătorie în Canada. 

Cinci ani mai târziu este acceptat oficial drept croitor al suveranei, poziție deținută până la sfârșitul vieții, chiar dacă Norman Hartnell a fost primul dintre croitorii reginei. 

În 1954 își înființează propria casă de modă pe Savile Row la numărul 14, în inima „capitalei” croitorilor din Londra. Parte din personalul care a lucrat pentru Lachasse l-a urmat pe Amies, fapt care i-a permis acestuia să-și clădească o reputație de croitor excelent. Această reputație îi va aduce clienți celebri precum Michael de Kent şi prințesa Diana de Wales. 

În 1959 se lansează în moda masculină, excelând într-o serie de cravate din mătase. Popularitatea hainelor casual, inspirate din stilurile italiene și americane, îl determină pe Amies să scoată pe piață în 1961 prima sa colecție pentru magazinele Hepworths, o linie vestimentară menită să-i facă pe clienți să se simtă mai tineri, mai bogați și mai atrăgători. Istoricii modei scriu că, tot în 1961, Amies a fost printre primii designeri vestimentari care a organizat o prezentare de modă cu haine casual pentru bărbați la Hotelul Savoy din Londra. Mai mult decât atât, se pare că a fost pentru prima oară când muzica a însoțit defilarea manechinelor pe podium. 

În 1966, Amies îmbracă echipa Angliei la Cupa Mondială, în 1972, echipa olimpică a Angliei, dar și echipe sportive ale Universității Oxford. 

Haine futuriste, pentru „Odiseea spațială 2001” 

Scenă din filmul „Odiseea spaţială 2001”

Costumele create de Amies au ajuns și în industria cinematografică. Astfel, reputatul regizor Stanley Kubrick îl contactează pentru a crea costumele din filmul „Odiseea spațială 2001” (1968). Amies profită și dă frâu liber imaginației, scoțând la iveală haine care mai de care mai futuriste, stabilind norme vestimentare pe care filmele SF de mai târziu nu le-au putut ignora. 

Activitatea sa a depăşit zona designului vestimentar. A scris ani de zile cronică de modă pentru revista „Esquire” – articole marcate de simţ de observaţie şi de un umor tăios care l-au făcut deopotrivă temut şi iubit de celebrităţi, dar şi de designerii în devenire. În1964 a strâns aceste texte într-un volum, ABC of Men’s Fashion, care este şi azi considerat codul suprem al vestimentaţiei masculine vintage. Unul dintre pasajele cărţii („A vorbi despre garderoba unui bărbat înseamnă, de fapt, să discuţi despre viaţa lui”) îi reflectă filosofia pentru că, era de părere Amies, hainele pe care le poartă cineva dezvăluie ce gândeşte respectivul despre viaţă. 

Înainte de a părăsi această lume, Amies a primit toate onorurile posibile pentru activitatea sa. Astfel, în 1977, Amies devine Comandor al Ordinului Victoria și cavaler în 1989. În 1962 a primit premiul Harper Bazaar și un loc în Hall of Fame la British Fashion în 1989. Amies a părăsit această lume pe 5 martie 2003.