Furtul de 30 de milioane de la magazinul „Empire” de pe Calea Victoriei

„Crime, jafuri și furturi”, titra din nou ziarul „Timpul” (nr. 2793) din 14 martie 1945. „Furturile săvârșite în cursul nopții sunt mult mai numeroase, dar din lipsă de spațiu nu le putem înșira”, scria în continuare autorul articolului.

Printre numeroasele magazine și prăvălii prădate, cel mai mare prejudiciu se înregistrase la „Empire”, de pe Calea Victoriei nr. 150, de unde hoții furaseră, în noaptea de 10 spre 11 martie, pe lângă ciorapi de mătase și genți din piele de antilopă, suma de 30 milioane de lei. După lungi cercetări, comisarul Ion Ionescu, șeful Brigăzii IV Judiciare, a reușit să îi prindă pe bandiți. Aceștia erau Nicolae Arunctueanu și Petre Iliescu, doi clienți vechi ai Poliției cu bogate caziere judiciare. La interogatoriu, cei doi hoți au mărturisit că mărfurile ridicate de la „Empire” au fost depozitate în garajul lui Valeriu Giurgea, de pe Splaiul Unirii. Apoi marfa a fost vândută cu suma de 4 milioane de lei lui Fima Frenkel, cunoscut tăinuitor de bunuri furate, care locuia pe Calea Văcărești la nr 112. Deși acesta nega orice amestec în spargerea de la „Empire”, cercetările Poliției au dus la descoperirea unui alt furt, comis în noaptea de 13 martie, la croitoria „Krauss” din Pasajul Roman. Și aceste mărfuri au fost vândute aceluiași Fima Frenkel, care în continuare își susținea nevinovăția. Dar una dintre hainele sale era căptușită cu o bucată de stofă furată din croitoria „Krauss”.

În aceeași noapte de 10 spre 11 martie 1945 fusese spart și magazinul „Stylorex” de pe strada Brezoianu nr. 15, peste drum de „Gambrinus”, de unde bandiții au furat stilouri, pudriere și creioane automate în valoare de 13 milioane de lei. O altă bandă de hoți a prădat sediul Bisericii Adventiste din strada Eduard Grant. Însă aici, jaful a avut consecințe tragice. Familia lui Isaia Ceva, care locuia la mansardă, alertată de hoții care pătrunseseră în imobil, a strigat după ajutor. Speriați, bandiții au tras mai multe gloanțe care l-au ucis pe un anume I. Lascu. Autorul acestui jaf era fostul mare ciclist Constantin Tudose, care avea să fie arestat în luna iulie de celebrul comisar-șef Eugen Alimănescu.

Nu era singura crimă comisă în acea noapte, pentru că alte două cadavre au fost găsite în strada Obedenaru nr. 25 de către inginerul Spiridon Zitaru. Acesta a anunțat poliția că servitoarea sa, Ioana Craiu, și concubinul ei, Dumitru Istrate, au fost găsiți morți în pat. Prima suspiciune era că au fost otrăviți.

Printre atâtea violențe, ziarul „Timpul” menționa și despre isprava a trei elevi de liceu care „au plecat în voiaj...”. Era vorba despre Ionel Stepcovici, Gheorghe Astaloși și V. Anghelescu de la Liceul „Sfântul Andrei”, care și-au aruncat cărțile și au plecat în lume. „Cei trei mici aventurieri – scria ziarul „Timpul” – au fugit de acasă, plecând la Constanța, de unde vor căuta să plece mai departe în cucerirea... viitorului. Numai că micii călători au fost puși în urmărire și în două-trei zile vor fi aduși înapoi”.

„Siguranța și avutul cetățenilor vor fi asigurate”

Un alt efect al schimbării politice de la București a fost orientarea majorității presei spre stânga. Astfel, ziarul „Timpul” (nr. 2796) din 17 martie 1945 anunța, citându-l pe noul prefect al Poliției Capitalei, colonelul Teodor Petruc: „Siguranța și avutul cetățenilor vor fi asigurate”. Acesta se baza pe cei 600 de membri ai comitetelor cetățenești care își începuseră activitatea în cele patru sectoare ale Capitalei pentru combaterea infracționalității: „Suprema nădejde este pusă în gărzile cetățenești, care în colaborare cu armata și poliția, atâta câtă este, trebuie să circule continuu, pe toate străzile, la orice oră din zi și din noapte, dar cu condiția să fie înarmate; astfel, cunoscută fiind îndrăzneala bandiților, toată strădania rămâne zadarnică”. Totodată, pentru menținerea ordinii, în acord cu comandamentul sovietic, la dispoziția noului prefect al Poliției Capitalei a fost pus și un batalion de jandarmi întărit.

Creșterea numărului de crime, jafuri, tâlhării și furturi din Capitală se datora epurării începute de comuniști în Poliție, fapt recunoscut de noul prefect al Poliției Capitalei, care invitase, odată cu învestirea sa în noua funcție, pe reprezentanții presei pentru a răspunde „câtorva întrebări esențiale privind chestiunile de interes obștesc în legătură cu instituția pe care o conducea”. Întrebat despre măsurile pe care le luase pentru stăvilirea jafurilor în Capitală, colonelul Petruc a răspuns: „Este adevărat că în urma reducerii efectivului polițienesc, numărul jafurilor și furturilor a crescut în Capitală, în chip îngrijorător. Avutul și viața cetățenilor erau serios expuse, prin acțiunea mereu crescândă a infractorilor de toate categoriile. Din acest motiv, pentru a contracara acțiunea răufăcătorilor și a restabili ordinea și liniștea cetățenilor, d. Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, a dispus, iar eu am trecut imediat la executarea unui vast plan pentru organizarea serviciului polițienesc, prin patrule mixte compuse dintr-un gardian public și doi-trei cetățeni, care s-au oferit să presteze serviciul de pază în oraș, în mod benevol. Acest plan a fost pus în aplicare, la început mai redus, în scurt timp urmând a fi completat. Eu scontez cele mai frumoase rezultate, din punct de vedere polițienesc”.

Comitetele cetățenești patrulau pe timpul nopții în raza tuturor circumscripțiilor de poliție, pe itinerare variate și după un plan bine stabilit împreună cu poliția. „Rezultatul până în prezent este satisfăcător – afirma noul prefect al Poliției Capitalei –, iar pentru viitor cred neîndoielnic că în scurt timp vom reda Capitalei liniștea de care are nevoie”.

Pentru reorganizarea Poliției după epurările făcute, noul prefect al Poliției Capitalei preciza că urmau să fie reprimiți circa 200 de funcționari „dintre cei selecționați pentru serviciul Cartea de Imobil și proceduri”, dar doar „după o serioasă verificare a fiecăruia în parte”.

Întrebat dacă în Poliție mai sunt elemente reacționare și ce măsuri se vor lua împotriva lor, colonelul Petruc declara: „Nu știu și nici nu cred. Totuși, de la caz la caz, voi lua măsurile de rigoare față de cei care înțeleg că prin activitatea lor să dăuneze neamului și să slăbească autoritatea de stat”.

O altă întrebare la care noul prefect al Poliției Capitalei a răspuns cu tact a fost despre rolul Poliției într-un stat democrat și care ar trebui să fie raporturile dintre polițiști și cetățeni pentru o bună și normală funcționare a instituției: „Restrâng răspunsul la instituția pe care o conduc și adaug că Prefectura Poliției Capitalei este autoritatea instituită în scopul ordinii și siguranței cetățenilor Capitalei, supraveghind executarea legilor referitoare la ordinea publică, urmărind totodată activitatea acelora care încearcă să zdruncine temelia statului. Cât despre raporturile dintre poliție și cetățeni, precizez că organele polițienești sunt la dispoziția publicului, nu publicul la dispoziția lor. Înțeleg însă prin aceasta că cetățenii să acorde funcționarilor polițienești încrederea de care au absolută nevoie pentru îndeplinirea misiunii lor”.

Despre planul său de activitate, noul Prefect al Poliției Capitalei, colonelul Teodor Petruc, concluziona: „Precizez că în interesul sus arătat pentru a reda totala liniște a cetățenilor Capitalei, vreau să stârpesc cu orice chip și neîntârziat tâlhăriile, furturile, cerșetoria, vagabondajul și practicarea jocurilor de noroc, țiganii ursari care se plimbă nestingheriți chiar pe arterele principale ale orașului și, în sfârșit, prostituția. Vreau să mai trimit la urmă pe toți flotanții și pe cei fără ocupație care, datorită stării de război, au invadat Bucureștii și printre care mișună infractori de toate nuanțele, cu bogate caziere, inclusiv infractori internaționali. Toate acestea dau Capitalei un aspect oriental, iar eu țin să iau măsuri în consecință. Vă rog să aduceți la cunoștința publicului că la Prefectura Capitalei a fost înființat și a intrat în activitate, în această seară, un pichet de alarmă, care intervine ori de câte ori și în orice loc este solicitat, de oricine, la telefonul 6.20.40, comisarul de serviciu, în caz de nevoie și ajutor”.

Acest text este un fragment din articolul „Ministerul de Interne începe lupta cu infractorii”, publicat în numărului 51 al revistei Historia Special, (revista:special/51), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 27 iunie - 25 septembrie 2025, și în format digital pe paydemic.com.