Fidel Castro și cosmetizarea istoriei

A trecut în lumea umbrelor și cel ce a condus destinele statului insular începând din 1959. Media mondială a preluat cu nesaț știrea și toate canalele de televiziune au dedicat rubrici mai mult sau mai puțin consistente despre cel ce a sfidat SUA și a adus independența Cubei.

Și conducătorii lumii au început să emită judecăți de valoare despre opera defunctului, dar mai bine tăceau. Liderii din China, Rusia, Vietnam și Venezuela l-au considerat un mare revoluționar ce a adus fericirea poporului cubanez și a fost un mare luptător pe calea socialismului. Aceste cuvinte alese cu grijă demonstrează câtă perversitate intelectuală există pe această planetă. Cel ce a preluat puterea la Havana a transformat țara într-un mare lagăr în care execuțiile erau deja un fapt banal. Elita țării a fost lichidată sau a fugit peste mări. Au fost executate cam 15 – 17.000 de persoane dupǎdatele publicateȋn Cartea neagrǎa comunismului. Culmea este că fugeau din raiul socialist spre decadenta societate americană. Datele statistice americane confirmǎfugirea din paradisul roșu a circa 1.2 milioane de cubanezi. Dacǎexcludem persoanele avȃnd probleme cu legea sau pe cele cu anumite afinitǎți ideologice, nu prea existǎemigrație spre paradisul insular. Obsesia antiamericană a dus la apropierea de URSS și Cuba a devenit un important cumpărător de armament sovietic de cea mai bunǎcalitate. Numai din varianta T-54/55 au fost aduse 800 de exemplare. Era prea puținși au mai fost importate 380 de T-62, mai moderneși mai bineȋnarmate. Fiecare blindat T-62 avea un motor foarteȋnsetatși rezervoarele de combustibil puteau sǎfie umplute cu 960 l de motorinǎ. Seȋnțelege de ce nu exista combustibil lichid pentru economieși pentru nevoile populației. Totuși, nu tancurile erau cea mai scumpǎarmǎdin arsenalul armatei revoluționare. Avionul asigurǎsuperioritatea pe fronturile rǎzboiului modernși Uniunea Sovieticǎa livrat cantitǎți mari de MiG-uri 15, 17, 19, 21, 23și 29, cu mult peste posibilitǎțile de platǎale statului insular. Trebuia sǎasigure tehnica pentru revoluția mondialǎ, marele vis al conducǎtorilor de la Kremlin. Nivelul de trai a scǎzut drastic din moment ce tancurile nu pot fi consumate la micul dejun. Cum nu existau mijloace de platǎpentru tehnica militarǎlivratǎ, stǎpȃnul de la Havana a decis trimiterea de luptǎtori pentru rǎspȃndirea comunismului la nivel planetar. Astfel, ȋn Etiopia au fost deplasați 15.000 de militari din care cel puțin 400 au pieritȋn luptele cu somalezii.

Să nu uităm că primirea de rachete nucleare sovietice pe insulă a adus planeta în pragul războiului atomic și Havana ar fi fost prima rasă de pe pământ. Nikita Hrușciov a mutat periculos rachetele R-12ȋn cadrul uriașei Operațiuni Anadȋrdin 1962. Cuba a devenit un pion extrem de periculosȋn jocul marilor puteriși doar prudența liderilor americani a dus la evitarea un pȃrjol nuclear ce ar fiȋnceputȋn mod obligatoriu cu insula din Atlantic. Unde erau beneficiile pentru cubanezi? Conducǎtorul revoluționar a intratȋntr-un jocfǎrǎ sens și care demonstreazǎ o lipsǎ totalǎ de rațiune.

Cuba a fost un model de dezvoltare comunistă, adică a rămas aproximativ ca în 1959 până la prăbușirea sistemului sovietic în 1991. Poporul cubanez a avut ghinion cu resursele uriașe de zahǎrși tutun ce au putut sǎalimenteze fanteziile politice ale liderilor de la Havana. A murit Fidel Castro, dar sistemul încă se menține la putere și mai torturează poporul cu  nouă zile de doliu național. Din păcate, cei ce nu merită au parte de onoruri.

Conducǎtorii planetei au demonstrat o deosebitǎlipsǎde caracter prin aducerea unor laude nemeritate la moartea unui asasin zis revoluționar. Președintele Franței a vorbit despre un uriașpersonaj al secolului trecut. Mihail Gorbaciov a considerat cǎFidelși-aȋndrumatțara spre o dezvoltare independentǎ.Moscova și Beijingul au considerat cǎ au pierdut un aliat prețios și de ȋncredere. Mai bine pǎstrau tǎcerea. Adevǎrul rǎmȃne ceva greu de spus chiar și ȋn aceastǎ perioadǎ. Minciuna pare foarte iubitǎ ȋn sferele politicii mondiale.