Fantoma de la Operă a făcut istorie

Pe 24 ianuarie are loc, la București, premiera spectacolului „Fantoma de la Operă”. Este unul dintre cele mai cunoscute musicaluri din istorie, cel mai longeviv spectacol de pe Broadway, un show pus în scenă aproape zilnic la Londra și cu câștiguri financiare mai mari decât ale celor mai de succes filme. În plus, pentru publicul din România, acest spectacol are o însemnătate aparte:căci decorurile și costumele musicalului, atât de apreciate, au fost realizate de... o româncă, Maria Prodan Björnson fiind cea care a dat viață Fantomei de la Operă.

Fantoma de la Operăeste, în romanul original, o poveste despre dragoste neîmpărtășită și obsesiile create de aceasta

Musicalul de astăzi își are originile într-un roman publicat în Franța, în anii 1909-1910. Semnat de Gaston Leroux, Le Fantôme de l'Opéra a fost inspirat din evenimente petrecute în secolul al XIX-lea la Opera din Paris și din povestea (apocrifă) privind folosirea unui schelet uman în producția Der Freischützdin 1841. Leroux a spus că a fost inspirat să scrie această poveste după ce a vizitat Opera din Paris și a descoperit, în subsolurile ei, un misterios lac subteran.

Într-adevăr, lacul există, dar sub forma unui mare rezervor de apă aflat sub clădire: palatul operei pariziene a fost construit pe un teren mlăștinos, iar constructorii au fost nevoiți să adauge acest rezervor sub clădire pentru a aduna aici apa ce ieșea mereu la suprafață. Leroux a povestit, de asemenea, un accident nefericit petrecut în 1896 la Opera Garnier, când contragreutățile candelabrului de pe scenă se prăbușesc în public (în realitate a murit atunci un muncitor, nu cineva din public).

Pornind de la romanul lui Leroux, au fost realizate nenumărate alte opere cu și despre Fantoma de la Operă: filme, seriale, desene animate și musicaluri. Cele mai cunoscute adaptări ale poveștii sunt filmul din 1925, realizat în Statele Unite ale Americii, și musicalul din 1986, realizat de Andrew Lloyd Webber.

Cea mai cunoscută melodie a musicalului este cea care-i dă numele, The Phantom of the Opera, care se remarcă prin stilul hard rock

O româncă a dat viață spectacolului Fantoma de la Operă

Decorul și cele peste 200 de costume au fost create de Maria Prodan Björnson, desginer de origine română. Maria Prodan, după numele de naștere, a fost – atât pe linie maternă, cât și pe linie paternă – descendenta unor familii ilustre. După mamă (Maria Prodan de Kisbunn), Maria era nepoata directorului Teatrului Național din București și a Mariei Cutzarida-Crățunescu, prima femeie medic din România. Mama ei, activă în corpul diplomatic român în anii '40, nu s-a mai putut întoarce în țară după instaurarea regimului comunist;în exil, l-a cunoscut pe norvegianul Bjørn Bjørnson, strănepotul primului laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. În urma relației dintre cei doi s-a născut, în februarie 1949, Maria, a cărei paternitate Bjørnson nu și-a asumat-o. Aflată într-o situație disperată, cu un copil ilegitim – într-o societate care nu privea cu ochi buni acest lucru, mama Mariei Prodan a plecat în Anglia, unde s-a străduit să-și reconstruiască viața (ajutată o perioadă și de Ion Rațiu, singurul român pe care îl cunoștea în capitala britanică).

Cu un talent extraordinar înnăscut, Maria Prodan Bjørnson, poreclită Nini în copilărie, și-a cultivat pasiunea de mică, evadând din realitatea cotidiană dură într-o lume proprie, imaginară, colorată de costumele pe care le crea în minte. Ulterior, ea a studiat la mai multe școli de artă și design și a început să lucreze în domeniu. Succesul l-a cunoscut în 1986, după ce a dat viață Fantomei de la Operă, creând costumele fastuoase și elementele de decor – între care și faimosul candelabru (ce astăzi îi poartă numele) și scena cu barca (introdusă special în scenariu), când protagoniștii cântă melodia Fantoma de la Operă. Pentru creația sa, Maria Prodan Bjørnson a devenit prima femeie din afara Statelor Unite care a câștigat prestigiosul Premiu Tony pentru design scenic.

Maria Prodan Bjørnson s-a stins din viață devreme, în 2002, în urma unui accident cauzat de o criză de epilepsie.