Europarlamentarul UDMR Vincze Lorant-Gyorgy – acuze la adresa României în Parlamentul European. Apropiat al europarlamentarilor aflați în legătura serviciilor de informații ruse atacă statul român
Ședința plenului Parlamentului European din 7 februarie, la care a participat și președintele României, Klaus Iohannis, a fost un nou prilej pentru promotorii separatismului maghiar să atace – gratuit autoritățile române.
Cunoscutul europarlamentar UDMR, Vincze Lorant-Gyorgy (despre care presa a mai relatat în anii 2017-2018 că se află pe ștatul de plată al guvernului ungar) l-a atacat pe președintele României și statul român în ansamblul său pentru presupusa lipsă de drepturi a minorității maghiare și așa-zisa folosire a „limbii maghiare” în interes politicianist.
Agenda publică europeană a fost dominată zilele acestea de scandalul având-o în centru pe Tatjana Zdanoka, etnică rusă din Letonia, președinta Uniunii Ruse din statul baltic, care, potrivit unei investigații a publicației „The Insider” s-ar fi aflat în legătura Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse, pentru o perioadă îndelungată de timp. La scurt timp, Comitetului Consultativ pentru Codul de Conduită al Parlamentului European a preluat, pentru investigare această speță. Tatjana Zdanoka – un personaj foarte apropiat de Vincze Lorant-Gyorgy.
De ce ne interesează scandalul de spionaj european?
Site-ul „transtelex.ro” a prezentat unele detalii privind colaborarea dintre Tatjana Zdanoka și europarlamentarul român Vincze Lorant-Gyorgy, în contextul strângerii de semnături pentru Inițiativa Cetățenească Europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitatea Europei”.
Precizare: Minority SafePack a fost inițiată de UDMR și Uniunea Federativă a Naționalităților Europene / FUEN (al cărei președinte este chiar Vincze Lorant-Gyorgy) prin care s-a încercat, fără succes, includerea în legislația UE a unor prevederi privind drepturile minorităților naționale. Inițiativa a beneficiat de sprijinul necondiționat al Ungariei, iar voci din mass media au demonstrat legătura directă între această inițiativă și interesele Federației Ruse de a dezbina Uniunea Europeană (Inițiativa „Minority SafePack” a fost lansată la Congresul FUEN de la Moscova, iar exponentul UE care a luat decizia de a admite înregistrarea acesteia, deși se situa în afara competenței Uniunii, a fost Frans Timmermans, cu conexiuni destul de puternice în mediul politic rusesc).
Un alt exemplu al legăturilor complicate dintre Moscova și Budapesta, via Bruxelles, a apărut în presa liberă maghiară, dar foarte timid preluat în presa românească, deși firele duc direct către cele mai vocale voci ale autonomiei etnice maghiare.
În mai 2018, Vincze și Zdanoka au organizat o conferință de presă, pentru a anunța strângerea a 8252 de adeziuni nu de la cetățenii Letoniei, ci de la minoritatea rusă din Letonia, ocazie cu care Vincze Lorant-Gyorgy a evidențiat situația grea a acestei minorități, care ar trebui, în opinia sa, investigată și de UE. În pofida presiunilor ungare și ale eforturilor, plătite de Budapesta, ale conducerii FUEN, liderii Uniunii Europene nu au intrat în capcana dezinformărilor din jurul proiectului Minority SafePack, aceasta fiind respinsă în ianuarie 2021.
Într-un drept la replică la articolul din „transtelex.ro”, Vincze Lorant-Gyorgy a respins orice legătură cu serviciile de informații ruse și a încercat să minimalizeze colaborarea sa cu Tatjana Zdanoka, plasând-o pe europarlamentara letonă în rândul altor zeci de MEP cu care a colaborat și a altor cel puțin o sută de reprezentanți ai organizațiilor membre (ale FUEN).
Tema etnică este una dintre principalele arme ale Federației Ruse, inventată în perioada stalinistă și perpetuată în zilele noastre ca argument al invaziei agresive și nejustificate a Ucrainei, ca argument al conflictelor înghețate alimentate de Moscova, precum cele din Georgia, Transnistria, Armenia și Azerbaidjan. Iar propagarea dezinformării (altă armă a Moscovei) privind presupusele probleme ale minorității maghiare din afara Ungariei, cu precădere prin intermediul extensiei FIDESz din România, adică UDMR, convergentă acelorași interese de destabilizare a Europei se manifestă la un nivel alarmant.
De ce nu stau în picioare susținerile formulate de europarlamentarul maghiar?
În primul rând pentru că relația dintre Vincze Lorant-Gyorgy și Tatjana Zdanoka nu s-a rezumat doar la colectarea semnăturilor pentru „Minority SafePack”, Tatjana Zdanoka fiind membră și a „Intergrupului pentru minorități naționale, comunități tradiționale și limbi regionale” din PE, construcție co-prezidată la acel moment de Vincze Lorant-Gyorgy și Gal Kinga, reprezentantă FIDESz. (https://www.greens-efa.eu/en/article/news/focus-on-europes-minorities-national-communities-and-languages)
De asemenea, Vincze Lorant-Gyorgy și Tatjana Zdanoka au făcut parte din delegația Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European care a derulat o investigație pe probleme de mediu (februarie 2022) în regiunea spaniolă Murcia (laguna de sare Mar Menor), ale cărei prime concluzii au fost prezentate de Vincze Lorant-Gyorgy și Tatjana Zdanoka în cadrul unei conferințe de presă în cadrul unui hotel din orașul Murcia. (https://www.europapress.es/eseuropa/noticia-delegacion-parlamento-europeo-concluye-visita-mar-menor-conocer-gravedad-estado-actual-20220225135404.html)
De altfel, Vincze Lorant-Gyorgy nu doar că a fost în mai multe rânduri în proximitatea Tatjanei Zdanoka, dar s-a raliat la tezele propagandistice rusești promovate de europarlamentarul leton, arătându-se preocupat, constant, de situația defavorabilă a minorității ruse din statele baltice. Mai mult, „Minority SafePack” conținea o prevedere privind minoritățile fără cetățeni din UE care ar trebui protejate, vizând, cel mai probabil, etnicii ruși din țările baltice, minoritate în numele căreia Vladimir Putin a declanșat războiul sângeros din Ucraina. De altfel, la o conferință de presă din octombrie 2021 ocazionată de președinția ungară a Consiliului Europei (mai-noiembrie 2021), Vincze Lorant-Gyorgy a amintit de zecile de mii de ruși din Letonia, care nu au cetățenia țării în care locuiesc.
Deși în retorica sa publică Vincze Lorant-Gyorgy a făcut referiri constante la dificultățile pe care le întâmpină minoritatea rusă din Europa, nu am regăsit în discursul europarlamentarului preocupare pentru situația minorităților naționale din Federația Rusă sau teritoriile ocupate de aceasta, precum Crimeea, europarlamentarul ignorând informațiile privind: prioritizarea disproporționată a minoritarilor pe frontul din Ucraina; retragerea Federației Ruse din Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale; suprimarea unor etnii (ex. etnia udmurtă) și a unor limbi (25 de limbi din Rusia sunt pe cale de dispariție); scăderea drastică a numărului vorbitorilor de tătară (între 2002 și 2010 a scăzut cu un milion).
Și ca să nu mai vorbim de faptul că alți colaboratori instituționali ai europarlamentarei letone au observat că ceva era în neregulă și au formulat deschis rezerve. Un singur exemplu, între multe altele: europarlamentarul german Rebecca Harms, fostă președintă a Verzilor și EFA (2010-2016), a declarat că unul dintre eșecurile sale în funcția respectivă a fost că nu a putut convinge, în 2014, Partidul Verzilor și EFA din EP că este inacceptabilă atitudinea Tatjanei Zdanoka de susținere a lui Putin și președintelui sirian Bashar Al-Assad.
De altfel, Zdanoka este cunoscută drept promotoare a unor mesaje împotriva existenței statului suveran leton (al cărui cetățean și reprezentant este), fiind unul dintre liderii structurii „Interfront”, care militat împotriva independenței Letoniei față de Uniunea Sovietică. Europarlamentara letonă a acționat și în favoarea anexării Crimeei de către Federația Rusă, organizând un miting la Riga și participând ca observator la referendumul din peninsulă (2014). În „Russia Today”, pretinzând că informația din surse sponsorizate de statul rus nu e cu nimic diferită de presa occidentală, care practică dublul standard. În martie 2022, Zdanoka a fost unul din cei 13 europarlamentari care au votat împotriva rezoluției PE de condamnare a grupului parlamentar al Verzilor.
Toate cele enumerate mai sus se găsesc pe motoarele de căutare online, la un click distanță, și multora le-a fost suficient, pentru a adopta o atitudine prudentă și corectă, ceea ce Vincze Lorant-Gyorgy nu a făcut nici după ce „transtelex.ro” a demonstrat legăturile sale cu Zdanoka.
Este încă un argument fără echivoc că Moscova se folosește de falsa temă a „problemelor” minorităților pentru a genera instabilitate și a dinamita statele Uniunii Europene, iar liderii UDMR, precum Vincze Lorant-Gyorgy și, mai ales, Kelemen Hunor, propagă insistent dezinformări pe această temă la toate cancelariile occidentale, în tăcerea vinovată a autorităților române.
În această logică, atacul lui Vincze Lorant-Gyorgy împotriva României și a președintelui statului din Parlamentul European capătă o cu totul altă conotație decât o simplă declarație electorală. Cine are interesul să sape eșafodajul stabilității României, unul dintre cei mai consistenți parteneri ai Ucrainei și ai NATO?