Ella Filitti. Pagini din jurnalul primei iubiri a regelui Carol al II-lea

„Îl iubesc cu atâta patimă încât cu el pot îndura toate chinurile. Fără el viaţa nu e viaţă.” Cu aceste rânduri îşi începe jurnalul Ella Filitti,  prima iubire a Regelui Carol al II-lea al României. Aspru judecat pentru pasiunea pe care o investea în fiecare relaţie de iubire, cel de-al treilea rege al României şi-a cunoscut prima iubire la 20 de ani, în 1913, şi încă de atunci Casa Regală şi-a impus punctul de vedere, trimiţându-i iubita la Paris. Ella, sau „Păsărica” aşa cum o alinta viitorul rege al României, şi-a mărturisit dragostea şi zbuciumul sufletesc în jurnalul personal care, odată ce a fost găsit, conţinea şi adnotările, răspunsurile regelui Carol al II-lea.

Marţi, 23 iunie 1915

„Doar în tine şi prin tine, prin iubirea şi afecţiunea ta pentru mine trag nădejde că mai pot îndura marea lovitură ce ne-o rezervă tristul viitor. Iar eu, cu toate acestea, te iubesc, te iubesc ca o smintită ce sunt. Văd, simt, că în loc să fug, să scap de primejdia care înseamnă şi care va însemna nenorocirea mea, mă las dusă de val şi încerc bucuria, beţia să nu dau înapoi ci să vin în întâmpinarea primejdiei. Sunt însetată de suferinţă, dar sufăr pentru tine. Poţi fi mândru, prietene, de a fi iubit aşa cum eşti.„

„Sunt, dragostea mea. Ştiu bine că inima ta e a mea şi numai a mea, aşa cum inima mea e a ta, doar a ta. Biata ta inimioară, o simt tot timpul fierbinte lângă a mea. E mereu aici să mă călăuzească în viaţă, să mă facă prea adesea să sufăr, dar care în ceasurile pustii e unica mea consolare, iubită şi dulce consolare ce-mi vine de la tine...”

Vineri, 3 iulie 1915

„1913, 1913 nu se va mai întoarce niciodată. Te iubesc, te ador, totul pentru mine e dacă tu mă iubeşti?”

„Dacă te iubesc? Ce întrebare? Eşti numai tu şi mereu tu.”

Duminică, 10 ianuarie 1916

„În penultima pagină spui că într-o zi ai să mă faci să sufăr şi mai mult. De ce eşti rău? Crezi că suferinţa mea nu e şi aşa destul de mare? Suferinţa nu mă sperie, sunt învăţată cu ea, dragostea mea, şi toate căte îmi vor veni de la tine le voi îndura şi le voi iubi, dar află că nu vei ştii niciodată dacă mă chinui fiindcă sunt prea mândră s-o arăt. Ce recunoscătoare îţi sunt că mă iubeşti în felul acesta! Mereu am avut în cap că nimeni n-o să mă poată iubi şi din cauza asta mă şi îndoiesc uneori de dragostea ta.”

„Cum ţi-am spus, dragostea mea este complexă:te iubesc ca prietenă, te iubesc ca pe o soră, te iubesc ca pe o mamă, te iubesc ca pe un copil, te iubesc ca amantă, te iubesc ca pe îngerul meu păzitor, te iubesc ca pe Dumnezeul meu!”

Marţi, 27 septembrie 1916

„Sunt disperată. Mi-e frică să plec fără să te fi văzut, gândul ăsta mă ucide. Să nu te văd o zi deja e cumplit, dar să plec aşa de departe, ce înseamnă asta? În ce mă priveşte, sunt tare deprimată. Te iubesc şi trebuie să te văd înainte de plecare.”

Sâmbătă, 29 octombrie 1916

„ Simt şi nu pot spune nimic. Îmi pare că visez urât. Ochii care nu se văd se uită. Sunt momente în care îţi dai seama că eşti absolut singur pe lumea asta. Doar suferinţa e nesfârşită.”

Vineri, 2 decembrie 1916

„Cât de mult aş vrea să te văd, fie şi o clipă. Mi-e dor de tine, copil scump! Sunt sigură că şi tu suferi mult de tot ce se întâmplă. Şi eşti acolo singur, fără niciun prieten. Când mă gândesc că suntem şi încă vom mai fi împrăştiaţi prin toată lumea! Dumnezeu ştie când ne vom regăsi toţi din nou împreună. Te gândeşti puţin la mine? Cred, sunt aproape sigură că nu. Fiindcă ai fi putut găsi un moment să-mi scrii.

Sunt aşa de tristă şi de nefericită să văd dezastrul care se întinde ca un val tot mai mare peste draga ţară iubită. Nu vreau să mă las doborâtă fiindcă inima mea e aşa plină de tristeţe şi de disperare că cel mai mic semn de slăbirea voinţei mă va arunca într-o neurastenie din care nu voi mai putea ieşi. Sunt absolut sigură că (dacă vom trăi) acest război ne va lăsa urme pe care nu le vom putea şterge niciodată. Mi-am găsit destule fire albe printre cele castanii. Te ador şi mă sfârşesc de dorul tău!”

Sursa:"Povestea unei iubiri. Jurnalul Ellei Filitti adnotat de Principele Carol", editura Corint, 2015