Eleganță la masculin: moda bărbătească a anilor 1930
Moda bărbătească a anilor 1930 a fost marcată de o eleganță surprinzătoare, însă caracteristica fundamentală a acesteia a fost reprezentată de lipsa diversității, majoritatea costumelor bărbătești urmând aceeași croială și aceeași înfățișare, iar acest lucru nu s-a schimbat aproape deloc pe parcursul acestui deceniu. Cu toate acestea, bărbații acestei perioade erau extrem de interesați de acest domeniu și acordau o tot mai mare atenție înfățisării și apariției lor, un lucru inovativ, căci, în anii anteriori, interesul acestora acordat vestimentației nu era atât de ridicat.
Detaliile erau cele care făceau diferența.
Costumurile bărbătești ale acestei perioade se găseau într-o gamă de culori extrem de restrictivă, iar croiala și modele erau, de cele mai multe ori, aproape identice. Astfel, pentru a-și impregna propriul stil și a aduce un strop de extravaganță și nonconformism apariției lor, bărbații apelau la puternicul impact al detaliilor vestimentare. În acest sens, o impresie neconvențională o putea produce modelul cravatei, culoarea cămășii, dar și detaliile gulerului acesteia, lucruri care, într-adevăr, făceau diferența și exprimau personalitatea purtătorului. De asemenea, imaginea care se vroia transmisă era aceea a unui bărbat puternic, sigur pe el, dar, totodată, cu o atitudine relaxată, care îi oferea capabilitatea de a face față oricărei situații.
Cea mai promovată era atitudinea relaxată.
Influiența acestui stil vestimentar ce a marcat anii 1930 s-a propagat din spațiul britanic, iar foarte mulți dintre bărbați își cumpărau costumele de la boutiq-urile caselor de modă londoneze. În ceea ce privește înfățișarea masculină a acestei perioade, se punea accentul pe lejeritatea croielii costumului, acest lucru fiind într-o puternică relație de interdependență cu atitudinea relaxată ce se voia transmisă. Astfel, acesta era mai puțin apretat decât în trecut, iar paleta cromatică pentru vestimentația de zi era restrânsă, cele mai populare nuanțe fiind griul și bejul. Sacourile se închideau doar la unul sau la doi nasturi, talia era marcată, iar croiala pantalonilor era largă și prezentau manșetă, iar culoarea cămășii era, de cele mai multe ori, albul. În ceea ce privește tunsoarea, părul era aranjat natural, uneori fiind întâlnită și cărarea pe o parte și se purtau pălăriile din fetru. Vestimentația adresată vieții de noapte era puțin mai sofisticată, fiind purtat fracul sau smokingul, asortate cu pantofi de lac.
Mai mult decât atât, și vestimentația adresată practicării sportului avea specificitatea ei, fiind purtați pantalonii de tip trei sferturi, bufanți, bluze cu mâneci scurte, la care era asortat un fular colorat, iar uneori puteau fi purtate și pulovere. În picioare, erau purtați mocasinii.
Așa cum am mai menționat, simplitatea și lipsa de diversitate a vestimentația atrăgea după sine nevoia de a epata printr-o multitudine de artificii vestimentare, așa că, de cele mai multe ori, cămașa îndeplinea această funcție, casele de modă oferind variante de cămăși în diferite culori sau cu model în dungi, totuși, acestea fiind cam singurele modele ieșite din tipare. De asemenea, și gulerul cămășilor îndeplinea funcția de propagator al detaliilor inovative, astfel că, spre exemplu, o cămașă ce avea o culoare pală prezenta un guler alb, constrastant.
Era inevitabil ca reprezentanții de seamă ai stilului vestimentar al acestei perioade să nu fie personalitățile de la Hollywood, printre care se numărau Gary Cooper, Clark Gamble, dar și faimosul dansator Fred Astaire. Mai mult decât atât, actorul Gary Cooper a fost desemnat drept cel mai bine îmbrăcat bărbat, fiind un style icon în moda bărbătească a acelei perioade.
În acest context, a apărut o revistă ce avea drept subiect moda masculină bărbătească a acelei perioade, numită Apparel Arts, înființată în anul 1931 și care a reprezentat principalul reper de stil pentru bărbații anilor 1930. În anul 1933, redactorii au lansat revista Esquire, iar Apparel Arts a luat forma unui supliment, numit Gentleman`s Quarters.
Așadar, putem observa clar direcția modei masculine din acea perioadă:o eleganță relaxată, oferită de purtarea costumelor care nu se diferențiau prea mult între ele în ceea ce privește culoarea și croiala. Însă, principala carateristică a acestei mode a derivat tocmai din acest aspect, și anume extravaganța detaliilor, care aveau rolul de a exprima personalitatea purtătorului și de a conferi un aspect original în contextul simplității și uniformizării cu care erau create costumele bărbătești.
Bibliografie
· Nanu, Adina, Artă, stil, costum, Ed. Noi Media Print, București, 2007.
· McVoy, Anne, The 1920s and 1930s, costume and fashion source book, Ed. Bailey Publishing Associates Ltd., Chelsea, 2009.